Job 6
1 Then Job answered and said:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 O that my grief were weighed thoroughly! That my calamities were put together in the balance!
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 Surely they would be heavier than the sand of the sea; On this account were my words rash.
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 For the arrows of the Almighty have pierced me; Their poison drinketh up my spirit; The terrors of God set themselves in array against me.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Doth the wild ass bray in the midst of grass? Or loweth the ox over his fodder?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Can that which is unsavory be eaten without salt? Is there any taste in the white of an egg?
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 That which my soul abhorreth to touch Hath become my loathsome food.
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 O that I might have my request, And that God would grant me that which I long for!
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 That it would please God to destroy me; That he would let loose his hand, and make an end of me!
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 Yet it should still be my consolation, Yea, in unsparing anguish I would exult, That I have not denied the commands of the Holy One.
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 What is my strength, that I should hope? And what mine end, that I should be patient?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 Is my strength the strength of stones? Or is my flesh brass?
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Alas, there is no help within me! Deliverance is driven from me!
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 To the afflicted, kindness should be shown by a friend; Else he casteth off the fear of the Almighty.
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 But my brethren are faithless like a brook; Like streams of the valley that pass away;
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 Which are turbid by reason of the ice, And the snow, which hideth itself in them.
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 As soon as they flow forth, they vanish; When the heat cometh, they are dried up from their place.
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 The caravans turn aside to them on their way; They go up into the desert, and perish.
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 The caravans of Tema look for them; The companies of Sheba expect to see them;
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 They are ashamed that they have relied on them; They come to their place, and are confounded.
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 So ye also are nothing; Ye see a terror, and shrink back.
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Have I said, Bring me gifts? Or, Give a present for me out of your substance?
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 Or, Deliver me from the enemy's hand? Or, Rescue me from the hand of the violent?
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Convince me, and I will hold my peace; Cause me to understand wherein I have erred.
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 How powerful are the words of truth! But what do your reproaches prove?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 Do ye mean to censure words? The words of a man in despair are but wind.
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 Truly ye spread a net for the fatherless; Ye dig a pit for your friend.
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 Look now upon me, I pray you; For to your very face can I speak falsehood?
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Return, I pray, and let there be no unfairness; Yea, return; —still is my cause righteous.
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 Is there iniquity on my tongue? Cannot my taste discern what is sinful?
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
