Leviticus 19
1 YHWH spoke to Moses, saying,
Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, zicând:
2 "Speak to all the congregation of the children of Israel, and tell them, 'You shall be holy; for I YHWH your God am holy.
Vorbește întregii adunări a copiilor lui Israel și spune-le: Să fiți sfinți, pentru că eu DOMNUL Dumnezeul vostru sunt sfânt.
3 "'Each one of you shall respect his mother and his father. You shall keep my Sabbaths. I am YHWH your God.
Fiecare om să se teamă de mama sa și de tatăl său și să țineți sabatele mele: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
4 "'Do not turn to idols, nor make molten gods for yourselves. I am YHWH your God.
Nu vă întoarceți la idoli, nici să nu vă faceți dumnezei turnați: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
5 "'When you offer a sacrifice of peace offerings to YHWH, you shall offer it so that you may be accepted.
Și dacă aduceți un sacrificiu al ofrandelor de pace DOMNULUI, să îl aduceți din propria voastră voie bună.
6 It shall be eaten the same day you offer it, and on the next day: and if anything remains until the third day, it shall be burned with fire.
Să fie mâncat în aceeași zi în care îl aduceți și a doua zi; și dacă ar rămâne până în a treia zi, să fie ars în foc.
7 If it is eaten at all on the third day, it is an abomination. It will not be accepted;
Și dacă se mănâncă din el în a treia zi, este urâciune; să nu fie acceptat.
8 but everyone who eats it shall bear his iniquity, because he has profaned the holy thing of YHWH, and that soul shall be cut off from his people.
De aceea oricine care îl mănâncă va purta nelegiuirea sa, deoarece a spurcat lucrul sfințit al DOMNULUI; și acel suflet să fie stârpit din mijlocul poporului său.
9 "'When you reap the harvest of your land, you shall not wholly reap the corners of your field, neither shall you gather the gleanings of your harvest.
Și când secerați secerișul pământului vostru, să nu seceri în întregime colțurile câmpului tău, nici să nu aduni spicele căzute după secerișul tău.
10 You shall not glean your vineyard, neither shall you gather the fallen grapes of your vineyard; you shall leave them for the poor and for the foreigner. I am YHWH your God.
Și să nu îți cureți via de boabele căzute, nici să nu strângi fiecare ciorchine din via ta; să le lași pentru cel sărac și pentru cel străin: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
11 "'You shall not steal; neither shall you deal falsely, nor lie to one another.
Să nu furați, nici să nu vă purtați cu falsitate, nici să nu vă mințiți unul pe celălalt.
12 "'You shall not swear by my name falsely, and profane the name of your God. I am YHWH.
Și să nu jurați fals pe numele meu; nici să nu pângărești numele Dumnezeului tău: Eu sunt DOMNUL.
13 "'You shall not oppress your neighbor, nor rob him. The wages of a hired servant shall not remain with you all night until the morning.
Să nu escrochezi pe aproapele tău, nici să nu îl jefuiești; plățile celui angajat cu ziua să nu rămână la tine toată noaptea până dimineața.
14 "'You shall not curse the deaf, nor put a stumbling block before the blind; but you shall fear your God. I am YHWH.
Să nu blestemi pe cel surd, nici să nu pui o piatră de poticnire înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
15 "'You shall do no injustice in judgment: you shall not be partial to the poor, nor show favoritism to the great; but you shall judge your neighbor in righteousness.
Să nu faceți nedreptate în judecată; să nu părtinești pe sărac, nici să nu onorezi persoana celui puternic, ci în dreptate să judeci pe aproapele tău.
16 "'You shall not go up and down as a slanderer among your people; neither shall you stand against the life of your neighbor. I am YHWH.
Să nu mergi încolo și încoace ca un bârfitor în mijlocul poporului tău, nici să nu stai împotriva sângelui aproapelui tău: Eu sunt DOMNUL.
17 "'You shall not hate your brother in your heart. You shall surely rebuke your neighbor, and not bear sin because of him.
Să nu urăști pe fratele tău în inima ta; să mustri în vreun fel pe aproapele tău și să nu permiți păcat asupra lui.
18 "'You shall not take vengeance, nor bear any grudge against the children of your people; but you shall love your neighbor as yourself. I am YHWH.
Să nu te răzbuni, nici să nu porți vreo pică împotriva copiilor din poporul tău, ci să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți: Eu sunt DOMNUL.
19 "'You shall keep my statutes. "'You shall not crossbreed different kinds of animals. "'you shall not sow your field with two kinds of seed; "'neither shall there come upon you a garment made of two kinds of material.
Să țineți statutele mele. Să nu lași vitele tale să se împerecheze cu un soi amestecat; să nu semeni câmpul tău cu sămânță amestecată; nici să nu îmbraci vreodată o haină amestecată făcută din fire de in și lână.
20 "'If a man lies carnally with a woman who is a slave girl, pledged to be married to another man, and not ransomed, or given her freedom; they shall be punished. They shall not be put to death, because she was not free.
Și oricine se culcă în mod carnal cu o femeie, ce este roabă, legată prin logodnă unui soț și nu este răscumpărată, nici având libertatea dată ei, ea să fie biciuită, ei să nu fie dați morții, deoarece nu era liberă.
21 He shall bring his trespass offering to YHWH, to the door of the Tent of Meeting, even a ram for a trespass offering.
Iar el să aducă DOMNULUI ofranda sa pentru fărădelege, la ușa tabernacolului întâlnirii, un berbec ca ofrandă pentru fărădelege.
22 The priest shall make atonement for him with the ram of the trespass offering before YHWH for his sin which he has committed: and the sin which he has committed shall be forgiven him.
Și preotul să facă ispășire pentru el cu berbecul ofrandei pentru fărădelege înaintea DOMNULUI, pentru păcatul lui pe care l-a făcut; și păcatul făcut să îi fie iertat.
23 "'When you come into the land, and have planted all kinds of trees for food, then you shall count their fruit as forbidden. Three years shall they be forbidden to you. It shall not be eaten.
Și când veți intra în țară și veți fi sădit tot felul de pomi pentru hrană, să socotiți rodul lor ca necircumcis; trei ani să vă fie ca necircumcis, din acesta să nu se mănânce.
24 But in the fourth year all its fruit shall be holy, for giving praise to YHWH.
Dar în al patrulea an tot rodul lor să fie sfânt pentru a lăuda pe DOMNUL cu el.
25 In the fifth year you shall eat its fruit, that it may yield its increase to you. I am YHWH your God.
Și în al cincilea an să mâncați din rodul lor, ca să vi se adauge venitul lor: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
26 "'You shall not eat any meat with the blood still in it; neither shall you practice divination, nor practice sorcery.
Să nu mâncați nimic cu sânge; nici să nu folosiți descântarea, nici să nu preziceți timpurile.
27 "'You shall not cut the hair on the sides of your heads, neither shall you clip off the edge of your beard.
Să nu vă rotunjiți colțurile capetelor, nici să nu distrugi colțurile bărbii tale.
28 "'You shall not make any cuttings in your flesh for the dead, nor tattoo any marks on you. I am YHWH.
Să nu faceți niciun fel de tăieturi în carnea voastră pentru morți, nici nu întipăriți niciun fel de semne pe voi: Eu sunt DOMNUL.
29 "'Do not profane your daughter, to make her a prostitute; lest the land fall to prostitution, and the land become full of wickedness.
Nu prostitua pe fiica ta, să o faci să fie o curvă; ca nu cumva țara să cadă în curvie și pământul să devină plin de stricăciune.
30 "'You shall keep my Sabbaths, and reverence my sanctuary; I am YHWH.
Să țineți sabatele mele și să respectați sanctuarul meu: Eu sunt DOMNUL.
31 "'Do not turn to spirits of the dead, and do not inquire of familiar spirits, to be defiled by them. I am YHWH your God.
Să nu mergeți la cei ce au demoni, nici la cei ce caută după vrăjitori, ca să vă pângăriți cu ei: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
32 "'You shall rise up before the gray head, and honor the face of an old man, and you shall fear your God. I am YHWH.
Să te ridici în picioare în fața capului cărunt și să onorezi fața omului bătrân și să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
33 "'If a stranger lives as a foreigner with you in your land, you shall not do him wrong.
Și dacă un străin locuiește temporar cu tine în țara voastră, să nu îl chinuiți.
34 The stranger who lives as a foreigner with you shall be to you as the native-born among you, and you shall love him as yourself; for you lived as foreigners in the land of Egypt. I am YHWH your God.
Ci străinul care locuiește cu voi să vă fie ca unul născut printre voi și să îl iubești ca pe tine însuți, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
35 "'You shall do no unrighteousness in judgment, in measures of length, of weight, or of quantity.
Să nu faceți nicio nedreptate în judecată, în linia de măsură, în măsurarea greutății, sau în măsurarea lichidelor.
36 You shall have just balances, just weights, a just ephah, and a just hin. I am YHWH your God, who brought you out of the land of Egypt.
Să aveți balanțe drepte, greutăți drepte, o efă dreaptă și un hin drept: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru, care v-am scos din țara Egiptului.
37 You shall observe all my statutes, and all my ordinances, and do them. I am YHWH.'"
De aceea să țineți toate statutele mele și toate judecățile mele și să le împliniți: Eu sunt DOMNUL.
