< Job 9 >
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 "Truly I know that it is so, but how can man be just with God?
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 If he is pleased to contend with him, he can't answer him one time in a thousand.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 For he is wise in heart, and mighty in strength: who has hardened himself against him, and prospered?
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 He removes the mountains, and they do not know it, when he overturns them in his anger.
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 He shakes the earth out of its place. Its pillars tremble.
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 He commands the sun, and it doesn't rise, and seals up the stars.
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 He alone stretches out the heavens, and treads on the waves of the sea.
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 He makes Osh, Kesil, and Kimah, and the chambers of the south.
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 He does great things past finding out; yes, marvelous things without number.
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 Look, he goes by me, and I do not see him. He passes on also, but I do not perceive him.
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 Look, he snatches away. Who can hinder him? Who will ask him, 'What are you doing?'
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 "God will not withdraw his anger. The helpers of Rahab stoop under him.
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 How much less shall I answer him, And choose my words to argue with him?
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 Though I were righteous, yet I wouldn't answer him. I would make petition to my judge.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 If I had called, and he had answered me, yet I wouldn't believe that he listened to my voice.
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 For he bruises me with a storm, and multiplies my wounds without cause.
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 He will not allow me to catch my breath, but fills me with bitterness.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 If it is a matter of strength, look, he is mighty. And if of justice, who will summon him?
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 Though I am righteous, my own mouth shall condemn me. Though I am blameless, it shall prove me perverse.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 I am blameless. I do not regard myself. I despise my life.
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 "It is all the same. Therefore I say he destroys the blameless and the wicked.
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 If the scourge kills suddenly, he will mock at the trial of the innocent.
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 The earth is given into the hand of the wicked. He covers the faces of its judges. If not he, then who is it?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 "Now my days are swifter than a runner. They flee away, they see no good,
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 They have passed away as the swift ships, as the eagle that swoops on the prey.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 If I say, 'I will forget my complaint, I will put off my sad face, and cheer up;'
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 I am afraid of all my sorrows, I know that you will not hold me innocent.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 I shall be condemned. Why then do I labor in vain?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 If I wash myself with snow water, and cleanse my hands with lye,
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 yet you will plunge me in the ditch. My own clothes shall abhor me.
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 For he is not a man, as I am, that I should answer him, that we should come together in judgment.
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 There is no umpire between us, that might lay his hand on us both.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Let him take his rod away from me. Let his terror not make me afraid;
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 then I would speak, and not fear him, for I am not so in myself.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.