Job 10
1 "My soul is weary of my life. I will give free course to my complaint. I will speak in the bitterness of my soul.
Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
2 I will tell God, 'Do not condemn me. Show me why you contend with me.
Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.
3 Is it good to you that you should oppress, that you should despise the work of your hands, and smile on the counsel of the wicked?
Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?
4 Do you have eyes of flesh? Or do you see as man sees?
Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?
5 Are your days as the days of mortals, or your years as man's years,
Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,
6 that you inquire after my iniquity, and search after my sin?
Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?
7 Although you know that I am not wicked, there is no one who can deliver out of your hand.
Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.
8 "'Your hands have framed me and fashioned me altogether, yet you destroy me.
Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.
9 Remember, I beg you, that you have fashioned me as clay. Will you bring me into dust again?
Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?
10 Haven't you poured me out like milk, and curdled me like cheese?
Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?
11 You have clothed me with skin and flesh, and knit me together with bones and sinews.
M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.
12 You have granted me life and loving kindness. Your visitation has preserved my spirit.
Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.
13 Yet you hid these things in your heart. I know that this is with you:
Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.
14 if I sin, then you mark me. You will not acquit me from my iniquity.
Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.
15 If I am wicked, woe to me. If I am righteous, I still shall not lift up my head, being filled with disgrace, and conscious of my affliction.
Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,
16 And if I lift myself up, you hunt me like a lion. Again you show yourself powerful to me.
Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.
17 You renew your witnesses against me, and increase your indignation on me. Changes and warfare are with me.
Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.
18 "'Why, then, have you brought me forth out of the womb? I wish I had given up the spirit, and no eye had seen me.
Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!
19 I should have been as though I had not been. I should have been carried from the womb to the grave.
Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.
20 Aren't my days few? Cease then. Leave me alone, that I may find a little comfort,
Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.
21 before I go where I shall not return from, to the land of darkness and of the shadow of death;
Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;
22 the land dark as midnight, of the shadow of death, without any order, where the light is as midnight.'"
O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.
