< Lamentations 5 >

1 Remember, LORD, what has come on us. Look, and see our disgrace.
Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
2 Our inheritance is turned over to strangers, our houses to foreigners.
Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
3 We are orphans and fatherless. Our mothers are like widows.
Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
4 We have to pay for a drink of water; our wood is sold to us.
Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
5 Our pursuers are on our necks; we are weary, and have no rest.
Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
6 We have submitted to the Egyptians and to the Assyrians, to get enough bread.
Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
7 Our fathers sinned, and are no more; but we have borne their iniquities.
Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
8 Servants rule over us: There is none to deliver us out of their hand.
Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
9 We get our bread at the peril of our lives, because of the sword in the wilderness.
Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
10 Our skin is hot like an oven, because of the burning heat of famine.
Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
11 They raped the women in Zion, the virgins in the cities of Judah.
Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
12 Princes were hung by their hands; elders were shown no respect.
Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
13 The young men grind at the mill; the boys stagger under loads of wood.
Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
14 The elders have gone from the gate, the young men from their music.
Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
15 The joy of our heart has ceased; our dancing is turned into mourning.
Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
16 The crown is fallen from our head; woe to us, for we have sinned.
Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
17 For this our heart is faint; for these things our eyes grow dim.
Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
18 For the mountain of Zion, which is desolate; the foxes walk on it.
Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
19 But you, LORD, abide forever; your throne is from generation to generation.
Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
20 Why do you keep on forgetting us? Why do you forsake us so long?
Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
21 Restore us to you, LORD, and we shall be restored; renew our days as in former times,
Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
22 unless you have completely rejected us and are angry with us beyond measure.
Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.

< Lamentations 5 >