< Psalms 142 >

1 [A contemplation by David, when he was in the cave. A Prayer.] I cry with my voice to Jehovah. With my voice, I ask Jehovah for mercy.
Maschil al lui David; când era în peșteră: o rugăciune. Cu vocea mea am strigat către DOMNUL; cu vocea mea mi-am făcut cererea către DOMNUL.
2 I pour out my complaint before him. I tell him my troubles.
Mi-am vărsat plângerea înaintea lui; am arătat înaintea lui tulburarea mea.
3 When my spirit was overwhelmed within me, you knew my path. In the way in which I walk, they have hidden a snare for me.
Când duhul meu a fost copleșit înăuntrul meu, atunci ai cunoscut cărarea mea. În calea pe care am umblat, ei au pus pe ascuns o capcană pentru mine.
4 Look on my right, and see; for there is no one who is concerned for me. Refuge has fled from me. No one cares for my soul.
M-am uitat la dreapta mea și am privit, dar nu a fost niciun om care să mă cunoască, mi-a lipsit locul de scăpare; nimeni nu s-a îngrijit de sufletul meu.
5 I cried to you, Jehovah. I said, "You are my refuge, my portion in the land of the living."
Am strigat către tine, DOAMNE, am spus: Tu ești locul meu de scăpare și partea mea în țara celor vii.
6 Listen to my cry, for I am in desperate need. Deliver me from my persecutors, for they are stronger than me.
Dă atenție strigătului meu, pentru că am fost foarte înjosit, eliberează-mă de persecutorii mei, căci sunt mai puternici decât mine.
7 Bring my soul out of prison, that I may give thanks to your name. The righteous will surround me, for you will be good to me.
Scoate sufletul meu din închisoare, ca să laud numele tău, cei drepți mă vor înconjura, căci îmi vei face mult bine.

< Psalms 142 >