Romans 6
1 What, then, will we say? Will we continue in sin that grace may abound?
Ce să spunem atunci? Să continuăm în păcat, pentru ca harul să abunde?
2 Let it not be! We who died to sin—how will we still live in it?
Să nu se întâmple niciodată! Noi, care am murit față de păcat, cum am mai putea trăi în el?
3 Are you ignorant that we, as many as were immersed into Christ Jesus, were immersed into His death?
Sau nu știți că noi toți cei care am fost botezați în Hristos Isus am fost botezați în moartea lui?
4 We were buried together, then, with Him through the immersion into death, that even as Christ was raised up out of the dead through the glory of the Father, so we also might walk in newness of life.
Am fost deci îngropați împreună cu el prin botez în moarte, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morți prin gloria Tatălui, tot așa și noi să umblăm într-o viață nouă.
5 For if we have become planted together to the likeness of His death, [so] we also will be of the resurrection;
Căci, dacă ne-am unit cu El în asemănarea morții Lui, vom fi și noi părtași la învierea Lui,
6 knowing this, that our old man was crucified with [Him], that the body of sin may be made useless, for our no longer serving sin,
știind că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie desființat, ca să nu mai fim robi ai păcatului.
7 for he who has died has been set free from sin.
Căci cel care a murit a fost eliberat de păcat.
8 And if we died with Christ, we believe that we also will live with Him,
Dar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că și noi vom trăi împreună cu el,
9 knowing that Christ, having been raised up out of the dead, dies no more; death has no more lordship over Him;
știind că Hristos, înviind din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra lui!
10 for in that He died, He died to sin once, and in that He lives, He lives to God;
Căci moartea în care a murit, a murit o singură dată pentru păcat; dar viața pe care o trăiește, trăiește pentru Dumnezeu.
11 so also you, reckon yourselves to be dead indeed to sin, and living to God in Jesus Christ our Lord.
Astfel, considerați-vă și voi înșivă ca fiind morți față de păcat, dar vii pentru Dumnezeu în Hristos Isus, Domnul nostru.
12 Do not let then sin reign in your mortal body, to obey it in its desires;
De aceea, nu lăsați păcatul să domnească în trupul vostru muritor, ca să-l ascultați în poftele lui.
13 neither present your members instruments of unrighteousness to sin, but present yourselves to God as living out of the dead, and your members instruments of righteousness to God;
De asemenea, nu vă prezentați membrele voastre păcatului ca instrumente ale nedreptății, ci prezentați-vă lui Dumnezeu ca vii din morți, iar membrele voastre ca instrumente ale dreptății pentru Dumnezeu.
14 for sin will not have lordship over you, for you are not under law, but under grace.
Căci păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, pentru că nu sunteți sub lege, ci sub har.
15 What then? Will we sin because we are not under law but under grace? Let it not be!
Și atunci, ce se întâmplă? Să păcătuim pentru că nu suntem sub lege, ci sub har? Să nu se întâmple niciodată!
16 Have you not known that to whom you present yourselves servants for obedience, servants you are to him to whom you obey, whether of sin to death, or of obedience to righteousness?
Nu știți că, atunci când vă prezentați ca niște robi și ascultați de cineva, sunteți robii celui de care ascultați, fie de păcat spre moarte, fie de ascultare spre dreptate?
17 And thanks to God, that you were servants of sin, and—were obedient from the heart to the form of teaching to which you were delivered up;
Dar mulțumim lui Dumnezeu că, în timp ce erați robi ai păcatului, ați devenit ascultători din inimă față de acea formă de învățătură la care ați fost predați.
18 and having been freed from sin, you became servants to righteousness.
Fiind eliberați de păcat, ați devenit robi ai neprihănirii.
19 I speak in a human [way], because of the weakness of your flesh, for even as you presented your members servants to the uncleanness and to the lawlessness—to the lawlessness, so now present your members servants to righteousness—to sanctification,
Vorbesc în termeni omenești, din pricina slăbiciunii cărnii voastre; căci, după cum v-ați prezentat mădularele ca robi ai necurăției și ai răutății peste răutăți, tot așa acum prezentați mădularele voastre ca robi ai neprihănirii pentru sfințire.
20 for when you were servants of sin, you were free from righteousness.
Căci atunci când erați robi ai păcatului, erați liberi de neprihănire.
21 What fruit, therefore, were you having then, in the things of which you are now ashamed? For the end of those [is] death.
Ce roade aveați deci atunci în lucrurile de care vă rușinați acum? Căci sfârșitul acelor lucruri este moartea.
