Proverbs 24
1 Do not be envious of evil men, And do not desire to be with them.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 For their heart meditates [on] destruction, And their lips speak perverseness.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 A house is built by wisdom, And it establishes itself by understanding.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 And the inner parts are filled by knowledge, [With] all precious and pleasant wealth.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 The wise [is] mighty in strength, And a man of knowledge is strengthening power,
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 For you make war for yourself by plans, And deliverance [is] in a multitude of counselors.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Wisdom [is] high for a fool, he does not open his mouth in the gate.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Whoever is devising to do evil, They call him a master of wicked thoughts.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 The thought of folly [is] sin, And a scorner [is] an abomination to man.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 You have showed yourself weak in a day of adversity, Your power is restricted,
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 If [from] delivering those taken to death, And you take back those slipping to the slaughter.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 When you say, “Behold, we did not know this.” Is the Ponderer of hearts not He who understands? And the Keeper of your soul He who knows? And He has rendered to man according to his work.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 My son, eat honey that [is] good, And the honeycomb [is] sweet to your palate.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 So [is] the knowledge of wisdom to your soul, If you have found that there is a posterity And your hope is not cut off.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Do not lay wait, O wicked one, At the habitation of the righteous. Do not spoil his resting place.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 For the righteous fall and rise seven [times], And the wicked stumble in evil.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Do not rejoice in the falling of your enemy, And do not let your heart be joyful in his stumbling,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Lest YHWH see, and [it be] evil in His eyes, And He has turned His anger from off him.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Do not fret yourself at evildoers, do not be envious at the wicked,
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 For there is not a posterity to the evil, The lamp of the wicked is extinguished.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Fear YHWH, my son, and the king, Do not mix yourself up with changers,
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 For their calamity rises suddenly, And the ruin of them both—who knows!
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 These are also for the wise: [It] is not good to discern faces in judgment.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Whoever is saying to the wicked, “You [are] righteous,” Peoples execrate him—nations abhor him.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 And it is pleasant to those reproving, And a good blessing comes on them.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 He who is returning straightforward words kisses lips.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Prepare your work in an out-place, And make it ready in the field—go afterward, Then you have built your house.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Do not be a witness against your neighbor for nothing, Or you have enticed with your lips.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Do not say, “As he did to me, so I do to him, I render to each according to his work.”
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 I passed by near the field of a slothful man, And near the vineyard of a man lacking heart.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 And behold, it has gone up—all of it—thorns! Nettles have covered its face, And its stone wall has been broken down.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 And I see—I set my heart, I have seen—I have received instruction,
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 A little sleep—a little slumber—A little folding of the hands to lie down.
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 And your poverty has come [as] a traveler, And your want as an armed man!
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
