< Proverbs 23 >
1 When you sit to eat with a ruler, Diligently consider that which [is] before you,
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 And you have put a knife to your throat, If you [are] a man of appetite.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Have no desire to his delicacies, seeing it [is] lying food.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Do not labor to make wealth, Cease from your own understanding, Do you cause your eyes to fly on it? Then it is not.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 For wealth makes wings to itself, It flies to the heavens as an eagle.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Do not eat the bread of an evil eye, And have no desire to his delicacies,
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 For as he has thought in his soul, so he [is]. “Eat and drink,” he says to you, And his heart [is] not with you.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 You vomit up your morsel you have eaten, And have marred your words that [are] sweet.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Do not speak in the ears of a fool, For he treads on the wisdom of your words.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Do not remove a border of ancient times, And do not enter into fields of the fatherless,
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 For their Redeemer [is] strong, He pleads their cause with you.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Bring your heart to instruction, And your ear to sayings of knowledge.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Do not withhold discipline from a youth, When you strike him with a rod he does not die.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
14 You strike him with a rod, And you deliver his soul from Sheol. (Sheol )
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol )
15 My son, if your heart has been wise, My heart rejoices, even mine,
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 And my reins exult when your lips speak uprightly.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Do not let your heart be envious at sinners, But—in the fear of YHWH all the day.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 For is there a posterity? Then your hope is not cut off.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Hear, my son, and be wise, And make your heart blessed in the way,
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Do not become drunk with wine, Among gluttonous ones of flesh,
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 For the drunkard and glutton become poor, And drowsiness clothes with rags.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Listen to your father, who begot you, And do not despise your mother when she has become old.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Buy truth, and do not sell, Wisdom, and instruction, and understanding,
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 The father of the righteous rejoices greatly, The begetter of the wise rejoices in him.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Your father and your mother rejoice, Indeed, she bearing you is joyful.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Give, my son, your heart to me, And let your eyes watch my ways.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 For a harlot [is] a deep ditch, And a strange woman [is] a narrow pit.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 She also, as catching prey, lies in wait, And she increases the treacherous among men.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Who has woe? Who has sorrow? Who has contentions? Who has complaint? Who has wounds without cause? Who has redness of eyes?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Those lingering by the wine, Those going in to search out mixed wine.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Do not see wine when it shows itself red, When it gives its color in the cup, It goes up and down through the upright.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Its latter end—it bites as a serpent, And it stings as a viper.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Your eyes see strange women, And your heart speaks perverse things.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 And you have been as one lying down in the heart of the sea, And as one lying down on the top of a mast.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 “They struck me, I have not been sick, They beat me, I have not known. When I awake—I seek it yet again!”
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.