Hebrews 3
1 For this reason, holy brothers, partakers of a heavenly calling, consider the Apostle and Chief Priest of our profession, Christ Jesus,
De aceea, frați sfinți, părtași ai chemării cerești, luați aminte la Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, Cristos Isus,
2 being faithful to Him who appointed Him, as also Moses [was] in all His house.
Care a fost credincios celui ce l-a rânduit, așa cum și Moise a fost credincios în toată casa lui.
3 For this One has been counted worthy of more glory than Moses, inasmuch as He who builds it has more honor than the house.
Fiindcă acesta a fost considerat demn de mai multă glorie decât Moise, întrucât cel ce a zidit casa are o mai mare onoare decât casa.
4 For every house is built by someone, and He who built all things [is] God,
Căci fiecare casă este zidită de cineva, dar cel ce zidește toate este Dumnezeu.
5 and Moses [was] indeed steadfast in all His house, as an attendant, for a testimony of those things that were to be spoken—
Și Moise, într-adevăr, a fost credincios în toată casa lui ca servitor, pentru mărturia acelor lucruri ce urmau să fie vorbite după aceea;
6 but Christ, as a Son over His house, whose house we are, if we hold fast the boldness and the rejoicing of the hope to the end.
Dar Cristos ca fiu peste propria lui casă; a cărui casă suntem noi, dacă neclintit ținem strâns cutezanța și bucuria speranței, până la sfârșit.
7 For this reason, as the Holy Spirit says, “Today, if you may hear His voice—
De aceea, (așa cum spune Duhul Sfânt: Astăzi, dacă veți auzi vocea lui,
8 you may not harden your hearts, as in the provocation, in the day of the temptation in the wilderness,
Nu vă împietriți inimile, ca în răzvrătire, în ziua ispitirii în pustie,
9 in which your fathers tempted Me; they proved Me, and saw My works [for] forty years;
Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut faptele mele patruzeci de ani.
10 for this reason I was grieved with that generation and said, They always go astray in [their] heart, and these have not known My ways;
De aceea m-am mâhnit pe această generație și am spus: Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor și nu au cunoscut căile mele.
11 so I swore in My anger, They will [not] enter into My rest.”
Așa că am jurat în furia mea: Nu vor intra în odihna mea).
12 Watch out, brothers, lest there will be in any of you an evil heart of unbelief in the falling away from the living God,
Luați seama, fraților, ca nu cumva să fie în vreunul dintre voi o inimă rea a necredinței, pentru a se îndepărta de Dumnezeul cel viu.
13 but exhort one another every day, while [it] is called “Today,” that none of you may be hardened by the deceitfulness of sin,
Ci îndemnați-vă zilnic unii pe alții, cât timp se spune: Astăzi, ca nu cumva să fie vreunul dintre voi împietrit prin înșelătoria păcatului.
14 for we have become partakers of the Christ, if we may hold fast the confidence [we had] at the beginning to the end,
Fiindcă suntem făcuți părtași ai lui Cristos, dacă ținem strâns începutul încrederii noastre neclintit până la sfârșit;
15 as it is said, “Today, if you may hear His voice, you may not harden your hearts, as in the provocation.”
Deoarece se spune: Astăzi, dacă veți auzi vocea lui, nu vă împietriți inimile ca în răzvrătire.
16 For who [were those], having heard, [that] provoked, but not all those having come out of Egypt through Moses?
Fiindcă unii, după ce au auzit, s-au răzvrătit; însă nu toți care au ieșit din Egipt, prin Moise.
17 But with whom was He grieved forty years? Was it not with those who sinned, whose carcasses fell in the wilderness?
Dar pe cine s-a mâhnit el patruzeci de ani? Nu pe cei ce au păcătuit, ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?
18 And to whom did He swear that they will not enter into His rest, except to those who did not believe?
Și cui a jurat el că nu vor intra în odihna lui, dacă nu celor ce nu au crezut?
19 And we see that they were not able to enter in because of unbelief.
Așadar, vedem că nu au putut să intre din cauza necredinței.
