Ecclesiastes 3
1 To everything—a season, and a time to every delight under the heavens:
Pentru fiecare lucru este un sezon și un timp pentru fiecare scop sub cer.
2 A time to bring forth, And a time to die. A time to plant, And a time to eradicate the planted.
Un timp pentru a se naște și un timp pentru a muri; un timp pentru a sădi și un timp pentru a smulge ce este sădit;
3 A time to slay, And a time to heal, A time to break down, And a time to build up.
Un timp pentru a ucide și un timp pentru a vindeca; un timp pentru a dărâma și un timp pentru a zidi;
4 A time to weep, And a time to laugh. A time to mourn, And a time to skip.
Un timp pentru a plânge și un timp pentru a râde; un timp pentru a jeli și un timp pentru a dansa;
5 A time to cast away stones, And a time to heap up stones. A time to embrace, And a time to be far from embracing.
Un timp pentru a arunca pietre și un timp pentru a aduna pietre; un timp pentru a îmbrățișa și un timp pentru a se înfrâna de la îmbrățișare;
6 A time to seek, And a time to destroy. A time to keep, And a time to cast away.
Un timp pentru a obține și un timp pentru a pierde; un timp pentru a ține și un timp pentru a arunca;
7 A time to tear, And a time to sew. A time to be silent, And a time to speak.
Un timp pentru a rupe și un timp pentru a coase; un timp pentru a păstra tăcere și un timp pentru a vorbi;
8 A time to love, And a time to hate. A time of war, And a time of peace.
Un timp pentru a iubi și un timp pentru a urî; un timp pentru război și un timp pentru pace.
9 What advantage does the doer have in that which he is laboring at?
Ce folos are cel ce lucrează în ceea ce muncește?
10 I have seen the travail that God has given to the sons of man to be humbled by it.
Eu am văzut osteneala pe care Dumnezeu a dat-o fiilor oamenilor pentru a fi umiliți prin ea.
11 The whole He has made beautiful in its season; also, that knowledge He has put in their heart without which man does not find out the work that God has done from the beginning even to the end.
El a făcut fiecare lucru frumos la timpul lui; de asemenea a așezat lumea în inima lor, așa că nimeni nu poate cuprinde lucrarea pe care Dumnezeu o face de la început până la sfârșit.
12 I have known that there is no good for them except to rejoice and to do good during their life,
Știu că nu este nimic bun în ei, decât pentru cineva să se bucure și să facă bine în viața sa.
13 indeed, even every man who eats and has drunk and seen good by all his labor, it [is] a gift of God.
Și de asemenea ca orice om să mănânce și să bea și să se bucure de binele din toată munca lui, ea este darul lui Dumnezeu.
14 I have known that all that God does is for all time, to it nothing is to be added, and from it nothing is to be withdrawn; and God has worked that they fear before Him.
Știu că orice face Dumnezeu va fi pentru totdeauna, nimic nu poate fi adăugat la aceasta nici ceva luat de la ea; și Dumnezeu face aceasta, ca oamenii să se teamă înaintea lui.
15 What is that which has been? Already it is, and that which [is] to be has already been, and God requires that which is pursued.
Ceea ce a fost este acum, și ceea ce va fi a fost deja; și Dumnezeu cere ceea ce a trecut.
16 And again, I have seen under the sun the place of judgment—there [is] the wicked; and the place of righteousness—there [is] the wicked.
Și, mai mult, eu am văzut sub soare locul judecății, și acolo era stricăciune; și locul dreptății, și acolo era nelegiuire.
17 I said in my heart, “The righteous and the wicked God judges, for a time [is] to every matter and for every work there.”
Am spus în inima mea: Dumnezeu va judeca pe cel drept și pe cel stricat, pentru că este un timp acolo pentru fiecare scop și pentru fiecare lucrare.
18 I said in my heart concerning the matter of the sons of man that God might cleanse them, so as to see that they themselves [are] beasts.
Am spus în inima mea, referitor la starea fiilor oamenilor, ca Dumnezeu să le facă cunoscut și ca ei să vadă că sunt animale.
19 For an event [is to] the sons of man, and an event [is to] the beasts, even one event [is] to them; as the death of this, so [is] the death of that; and one spirit [is] to all, and the advantage of man above the beast is nothing, for the whole [is] vanity.
Căci ceea ce se întâmplă fiilor oamenilor se întâmplă și animalelor; un singur lucru li se întâmplă: cum moare unul, așa moare și celălalt; da, au toți o suflare; așa că omul nu are întâietate față de un animal, pentru că totul este deșertăciune.
20 The whole are going to one place, the whole have been from the dust, and the whole are turning back to the dust.
Toți merg într-un singur loc; toți sunt din țărână și toți se întorc din nou în țărână.
21 Who knows the spirit of the sons of man that is going up on high, and the spirit of the beast that is going down below to the earth?
Cine cunoaște duhul omului care merge în sus și duhul animalului care merge jos în pământ?
22 And I have seen that there is nothing better than that man rejoice in his works, for it [is] his portion; for who brings him to look on that which is after him?
De aceea am priceput că nu este nimic mai bun, decât ca un om să se bucure în propriile lucrări; căci aceasta este partea lui; căci cine îl va aduce să vadă ce va fi după el?
