Psalms 78
1 “A Maskil of Assaph.” Give ear, O my people, to my instruction: incline thy ear to the words of my mouth.
Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
2 I will open with a parable my mouth: I will utter riddles out of ancient times;
Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
3 Which we have heard and know, and which our fathers have related unto us.
Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
4 We will not conceal them from their children, relating to the latest generation the praises of the Lord, and his strength, and his wonderful deeds which he hath done.
Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
5 Yea, he established a testimony in Jacob, and instituted a law in Israel, which he commanded our fathers, that they should make them known to their children:
Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
6 In order that the latest generation might know them, even the children that are to be born; that they may arise and relate them to their children;
Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
7 That they may place in God their hope, and not forget the doings of God, but observe his commandments;
Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
8 And that they may not be like their fathers, a stubborn and rebellious generation; a generation that had not directed their heart firmly, and whose spirit was not faithful to God.
Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
9 The children of Ephraim, like well-armed archers, that turn round on the day of battle,
Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
10 Kept not the covenant of God, and in his law they refused to walk;
Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
11 And they forgot his deeds, as also his wonders, which he had permitted them to see.
Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
12 In the presence of their fathers did he do wonders, in the land of Egypt, in the fields of Zo'an.
Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
13 He divided the sea, and caused them to pass through; and he made the waters stand upright as a wall.
A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
14 And he led them with the cloud by day, and all the night with a light of fire.
De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
15 He split rocks in the wilderness, and gave them drink as out of the mighty deep.
A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
16 And he brought forth running streams out of the rock, and caused water to run down like rivers.
De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
17 But they repeated to sin yet more against him, rebelling against the Most High in the desert.
Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
18 And they tempted God in their heart, by asking food for their desire.
Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
19 Yea, they spoke against God: they said, Will God be able to set in order a table in the wilderness?
Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
20 Behold, he smote the rock, so that waters gushed out, and streams overflowed: shall he also be able to give bread? or can he provide flesh for his people?
Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
21 Therefore, when the Lord heard this, he became wroth: and a fire was kindled against Jacob, and anger also ascended against Israel,
De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
22 Because they had not believed in God, and had not trusted in his salvation.
Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
23 Then he ordained the skies from above, and the doors of heaven he opened;
Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
24 And he let rain down upon them manna to eat, and the corn of heaven gave he unto them.
Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
25 Angels' bread did man eat: he sent them provision to satisfaction.
Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
26 He caused an east wind to pass along the heavens; and he led forth by his strength the south wind.
El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
27 And he let rain upon them flesh [as plentiful] as the dust, and winged birds like the sand of the sea;
De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
28 And he let them fall in the midst of their camp, round about their habitations.
Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
29 And they ate, and were greatly satisfied, and what they longed for he brought unto them.
Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
30 They were not estranged from their longing, yet was their food in their mouth:
Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
31 When the wrath of God ascended against them, and he slew some of the fattest of them, and the young men of Israel did he strike down.
Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
32 With all this they sinned again, and believed not in his wonders.
Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
33 Therefore he caused their days to come to an end in nought, and their years in dread.
De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
34 When he slew them, then did they seek him, and they returned and inquired earnestly after God.
Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
35 And they remembered that God was their rock, and the most high God their redeemer.
Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
36 Nevertheless they prayed insincerely to him with their mouth, and with their tongue they lied unto him.
Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
37 For their heart was not firm with him, and they were not faithful in his covenant.
Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
38 But he, being merciful, forgave the iniquity, and destroyed [them] not: yea, many a time turned he his anger away, and did not awaken all his fury.
Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
39 And he remembered that they are but flesh, a spirit that passeth away, and returneth not again.
Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
40 How oft did they rebel against him in the wilderness, grieve him in the desert!
Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
41 Yea, they once more tempted God, and set limits to the Holy One of Israel.
Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
42 They remembered not his hand, the day when he ransomed them from the adversary;
Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
43 When he displayed in Egypt his signs, and his wonderful tokens in the fields of Zo'an.
Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
44 And he changed their rivers into blood; and their running streams, that they could not drink [of them].
Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
45 He sent out among them various wild beasts, which devoured them; and frogs, which destroyed them.
A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
46 And he gave unto the cricket their products, and their labor unto the locust.
El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
47 He slew with hail their vines, and their sycamore-trees with ice-bolts.
Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
48 And he surrendered to the hail their cattle, and their herds to the lightning's flashes.
De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
49 He let loose against them the fierceness of his anger, wrath and indignation, and distress, a host of angels of misfortune.
A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
50 He leveled a path for his anger; he withheld not from death their soul, and their life he surrendered to the pestilence;
A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
51 And he smote all the first-born in Egypt; the first of their strength in the tents of Ham;
Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
52 But he caused his own people to depart like flocks, and guided them like a drove in the wilderness.
Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
53 And he led them in safety, so that they felt no dread; but the sea covered over their enemies.
Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
54 And he brought them to his holy territory, even to this mount, which his right hand had acquired.
Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
55 And he drove out from before them nations, and divided them by the measuring-line as an inheritance, and he caused to dwell in their tents the tribes of Israel.
De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
56 Yet they tempted and rebelled against the most high God, and his testimonies they kept not;
Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
57 But swerved aside, and dealt unfaithfully like their fathers; they turned about like a deceitful bow.
Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
58 And they provoked him to anger with their high-places, and with their graven images they moved him to jealousy.
Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
59 God heard this, and he became wroth, and felt greatly disgusted with Israel;
Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
60 And he cast off the dwelling at Shiloh, the tabernacle where he had dwelt among men;
Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
61 And he gave up his strength unto captivity, and his glory into the adversary's hand.
Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
62 And he surrendered his people unto the sword; and with his inheritance was he wroth.
De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
63 His young men the fire devoured; and his virgins were not demanded in marriage.
Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
64 His priests fell by the sword; and his widows did not weep.
Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
65 Then awoke the Lord as one that sleepeth, like a mighty man that shouteth by reason of wine.
Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
66 And he smote his enemies backward: a perpetual disgrace on them.
Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
67 Yet was he disgusted with the tent of Joseph, and of the tribe of Ephraim he made not choice;
Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
68 But he chose the tribe of Judah, the mount Zion which he loved.
Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
69 And he built like high [mountains] his sanctuary, like the earth which he hath founded for ever.
Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
70 And he made choice of David his servant, and took him from the sheep-folds:
A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
71 From following the ewes with young he brought him, to feed Jacob his people, and Israel his inheritance.
De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
72 And he fed them according to the integrity of his heart; and by the skilfulness of his hands did he lead them.
Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.
