Proverbs 31
1 The words of king Lemuel, the prophecy with which his mother instructed him.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 What [hast thou done], O my son: and what, O son of my body? and what, O son of my vows?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Give not unto women thy vigor, nor thy ways to those that ruin kings.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 Not for kings, O Lemoel, not for kings [it is fitting] to drink wine, nor for princes, strong drink:
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Lest either might drink, and forget what is written in the law, and pervert the cause of all the afflicted.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Give strong drink unto him that is ready to perish, and wine unto those who have an embittered soul.
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Let such a one drink, and forget his poverty, and remember his trouble no more.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Open thy mouth for the dumb, for the cause of all fatherless children.
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Open thy mouth, judge righteously, and decide the cause of the poor and needy.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Who can find a virtuous woman: for far above pearls is her value.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 The heart of her husband doth safely trust in her, and he will not see his gain diminish.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 She treateth him well and not ill, all the days of her life.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 She seeketh for wool and flax, and worketh with her willing hands.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 She is become like the merchant's ships: from afar doth she bring her food.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 And she riseth while it is yet night, and giveth provision to her household, and a task to her maidens.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 She thinketh of a field, and buyeth it: with the fruit of her hands she planteth a vineyard.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 She girdeth with strength her loins, and giveth vigor to her arms.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 She perceiveth that her profit is good: [therefore] her lamp goeth not out by night.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 She stretcheth out her hands to the spindle, and her palms hold fast the distaff.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 She spreadeth out wide her open palm to the poor: yea, her hands she stretcheth forth to the needy.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 She hath no fear for her household of the snow: for all her household are clothed in scarlet.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Tapestry-covering she maketh for herself: of linen and purple is her attire.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Well known is in the gates her husband, when he sitteth with the elders of the land.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Fine tunics she maketh, and selleth them, and girdles she furnisheth unto the merchant.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Strength and dignity are her clothing: and she smileth at the coming of the last day.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 She openeth her mouth with wisdom, and the law of kindness is on her tongue.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 She looketh well to the ways of her household, and the bread of idleness she doth not eat.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Her children rise up, and call her blessed; her husband, also, and he praiseth her:
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 “Many daughters have done virtuously; but thou excellest them all.”
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 False is grace, and vain is beauty: a woman only that feareth the Lord shall indeed be praised.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Give her of the fruit of her hands, and let her own works praise her in the gates.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
