Proverbs 24
1 Be thou not envious of bad men, and do not long to be with them.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 For their heart meditateth destruction, and of mischief do their lips speak.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Through wisdom is a house built; and through understanding is it firmly established;
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 And through knowledge are chambers filled with all manner of precious and pleasant wealth.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 A wise man is [always] in power; and a man of knowledge fortifieth [his] strength.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 For by wise counsel canst thou conduct thy war; and there is help in a multitude of counsellors.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Wisdom is too high for a fool: in the gate can he not open his mouth.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Him that deviseth to do evil, men call a master of wicked devices.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 The counsel of folly is sin; and an abomination to men is the scorner.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 If thou despond on the day of distress, thy strength is small.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Deliver those that are taken unto death, and those that are moved away to the slaughter hold back.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 If thou shouldst say, Behold, we know not this man: lo, he that weigheth hearts will truly regard it, and he that keepeth thy soul will surely know it; and he will give a recompense to man according to his doing.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Eat honey, my son, because it is good; and the fine honey, which is sweet to thy palate:
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 So obtain the knowledge of wisdom for thy soul: when thou hast found her, then shall there be a [happy] future, and thy hope shall not be cut off.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Lie not in wait, O wicked man! against the dwelling of the righteous; waste not his resting-place;
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 For though the righteous were to fall seven times, he will rise up again; but the wicked shall stumble into misfortune.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 At the fall of thy enemy do not rejoice; and at his stumbling let not thy heart be glad:
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Lest the Lord see it and it be displeasing in his eyes, and he turn away from him his wrath.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Fret not thyself because of evil-doers, neither be thou envious of the wicked;
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 For there will be no [happy] future for the bad man: the lamp of the wicked will be quenched.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 My son, fear the Lord and the king: with those that are desirous to change do not mingle thyself;
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 For suddenly will their calamity arise; and who knoweth the ruin of both of them!
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 These things also are for the wise. To have respect of persons in judgment is not good.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Him that saith unto the wicked, Thou art righteous, will the people denounce, him will nations hold accursed;
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 But to those that punish delight shall be given, and upon them shall come the blessing of the good.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Men will kiss the lips of him that giveth a proper answer.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Prepare without thy work, and make it fit in the field for thyself: and afterward build thy house.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Be not without cause a witness against thy neighbor; for wouldst thou beguile with thy lips?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Say not, As he hath done to me so will I do to him: I will recompense every man according to his doing.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 By the field of a slothful man I once passed along, and by the vineyard of a man void of sense:
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 And, lo, it was all grown over with thorns, nettles had covered its surface, and its stone-wall was broken down.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 And when I had indeed beheld [this] I took it to my heart: I saw it, and received a warning.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 “A little [more] sleep, a little slumber, a little folding of the hands in lying down;”
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 But then will thy poverty come like a rover; and thy wants as a man armed with a shield.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
