Proverbs 14
1 The wise among women buildeth her house; but the foolish pulleth it down with her own hands.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 In his uprightness walketh he that feareth the Lord; but perverse in his ways is he that despiseth him.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 In the mouth of the foolish is a stick [for his] pride; but the lips of the wise will preserve them.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Where no oxen are, is the crib clean; but the abundance of harvests is [only] through the strength of the ox.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A faithful witness will not lie; but a false witness constantly uttereth lies.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A scorner seeketh wisdom, and there is none; but knowledge is easy to the man of understanding.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Go far away from a foolish man, else thou wilt [never] know the lips of knowledge.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 The wisdom of the prudent is to understand his way; but the folly of fools is deceit.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 The fool maketh a mockery of guilt; but among the upright there is good will.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 The heart knoweth its own bitterness; and with its joy can no stranger intermeddle.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 The house of the wicked will be destroyed: but the tent of the upright will flourish.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 There is many a way which seemeth even before a man; but its end are ways unto death.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Even in laughter the heart feeleth pain; and at its end joy is sorrow.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 The backslider in heart will have enough of his own ways; and from him [departeth] the good men.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 The simple believeth every word; but the prudent man understandeth his steps.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 A wise man is fearful, and departeth from evil; but the fool exciteth himself, and is confident.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 He that is soon angry committeth folly; and a man of wicked devices is hated.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 The simple inherit folly; but the prudent crown themselves with knowledge.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 The bad sink down before the good; and the wicked are at the gates of the righteous.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Even to his own neighbor is the poor man hateful; but the friends of the rich are many.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 He that despiseth his neighbor is a sinner; but he that is gracious to the poor—happiness attend him!
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Behold, those who contrive evil are in error; but kindness and truth attend on those who contrive what is good.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 In all painful labor there is profit; but mere words of the lips [lead] only to want.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 The crown of the wise is their riches; but the folly of fools is [only] folly.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 A deliverer of souls is the true witness; but a witness of deceit uttereth lies.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In the fear of the Lord is the strong confidence [of man], and unto his children will it be a place of shelter.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 The fear of the Lord is the source of life, [teaching] to avoid the snares of death.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 In the multitude of people is the king's glory; but in the want of a population is the downfall of the prince.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 He that is slow to anger is of great understanding; but he that is hasty of spirit holdeth up [to view] his folly.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 A sound heart is the life of the body; but jealousy is the rottenness of the bones.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 He that oppresseth the poor blasphemeth his Maker; but he that is gracious to the needy honoreth him.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Through his own evil is the wicked thrust down; but even in his death doth the righteous have confidence.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 In the heart of the man of understanding resteth wisdom: but [the little which is] in the bosom of fools is made known.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Righteousness exalteth a people; but the disgrace of nations is sin.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 The king's favor is bestowed on an intelligent servant; but his wrath is against him that deserveth shame.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
