Lamentations 3
1 I am the man who hath seen affliction by the rod of his wrath.
Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
2 Me hath he driven out, and led into darkness, but not into light.
El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
3 Surely against me doth he turn again and again his hand all the day.
Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
4 He hath caused my flesh and my skin to wear out, he hath broken my bones.
El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
5 He hath built around me, and encompassed me with poison and hardship.
El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
6 In dark places hath he set me to dwell, like the dead of olden times.
El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
7 He hath placed a fence round about me, that I cannot get out; he hath made heavy my chain.
El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
8 Also when I cry aloud and make entreaty, he shutteth out my prayer.
De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
9 He hath fenced up my ways with hewn stone, my paths hath he made crooked.
El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
10 A bear lying in wait is he to me, a lion in secret places.
El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
11 On my ways hath he placed thorns, and torn me in pieces: he hath made me desolate.
El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
12 He hath bent his bow, and placed me as a mark for the arrow.
El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
13 He hath caused to enter into my reins the children of his quiver.
El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
14 I am become a laughing-stock to all my people, their [jeering] song all the day.
Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
15 He hath sated me with bitter things, he hath made me drunken with wormwood.
El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
16 He hath also broken my teeth with gravel-stones, he hath covered me with ashes.
De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
17 And my soul hath given up all thoughts of peace: I forget happiness.
Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
18 And I said, Lost is my strength, my expectation also from the Lord.
Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
19 Remembering my affliction and [the cause of] my complaint, wormwood and poison.
Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
20 Remembering [this] continually my soul is bowed down deeply within me.
Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
21 [Yet] this answer will I give to my heart: therefore will I wait [in confidence].
De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
22 It is through the Lord's kindness that we are not consumed, because his mercies have no end;
Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
23 They are new every morning: great is thy faithfulness.
Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
24 The Lord is my portion, saith my soul, therefore will I wait for him.
DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
25 The Lord is good unto those that hope in him, to the soul that seeketh him.
DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
26 It is good that one should wait and this in silence for the salvation of the Lord.
Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
27 It is good for a man that he bear the yoke in his youth;
Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
28 That he sit in solitude and be silent; because He hath laid it upon him;
El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
29 That he put his mouth in the dust; perhaps there still is hope;
Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
30 That he offer his cheek to him that smiteth him; that he be satisfied with reproach.
El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
31 For the Lord will not cast off for ever;
Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
32 But though he have caused grief, yet will he have mercy according to the abundance of his kindnesses.
Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
33 For he doth not afflict of his own will, and aggrieve the children of men.
Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
34 To crush under his feet all the prisoners of the earth,
Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
35 To pervert the justice [due to man] before the face of the Most High.
Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
36 To subvert a man in his contest—should the Lord not see this?
Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
37 Who is he that saith aught, and it cometh to pass, when the Lord hath not ordained it?
Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
38 Do not out of the mouth of the Most High come both the evil things and the good?
Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
39 Wherefore should a living man complain? let every man complain because of his sins.
Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
40 Let us search through and investigate our ways, and let us return to the Lord.
Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
41 Let us lift up our heart with our hands unto God in the heavens.
Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
42 We have indeed transgressed and rebelled: thou hast truly not pardoned.
Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
43 Thou hast covered [us] with thy anger, and made pursuit after us: thou hast slain, thou hast not pitied.
Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
44 Thou hast covered thyself with a cloud, that no prayer should pass through.
Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
45 As something loathsome and rejected hast thou rendered us in the midst of the people.
Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
46 Wide have all our enemies opened against us their mouth.
Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
47 Terror and a snare are come upon us, [with] desolation and breaches.
Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
48 With streams of water runneth my eye down, because of the breach of the daughter of my people.
Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
49 My eye trickleth down, and resteth not, without any intermission,
Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
50 Till the Lord look down, and behold from heaven.
Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
51 My eye affecteth my soul because of all the daughters of my city.
Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
52 Those who are my enemies, without a cause, have chased me about like a bird.
Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
53 They have shut up in the dungeon my life, and have cast stones upon me.
Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
54 Waters streamed over my head: I said, I am cut off.
Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
55 I called on thy name, O Lord, out of the dungeon of the lowest depth.
Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
56 Thou didst hear my voice: hide not thy ear to give me enlargement at my cry.
Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
57 Thou wast ever near on the day that I called on thee: thou saidst, Fear not.
Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
58 Thou didst plead, O Lord, the causes of my soul: thou didst [before this] redeem my life.
Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
59 Thou hast [now] seen, O Lord, the wrong I suffer: judge thou my cause.
DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
60 Thou hast seen all their vengeance, all their plans against me.
Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
61 Thou hast heard their reviling, O Lord, all their plans against me,
Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
62 The speeches of these that rise up against me, and their device against me all the day.
Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
63 Oh look upon their sitting down, and their rising up: I am their [jeering] song.
Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
64 Render unto them a recompense, O Lord, according to the work of their hands.
Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
65 Give them confusion of heart, thy curse he upon them.
Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
66 Pursue them in anger and destroy from under the heavens of the Lord.
Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.
