Job 31

1 A covenant had I made with my eyes: how then should I fix my look on a virgin?

Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?

2 And what then would have been my portion of God from above? and what lot of the Almighty from on high?

Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?

3 Is not calamity [ready] for the unjust? and misfortune for the wrong-doers?

Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?

4 Behold, he truly seeth my ways, and numbereth all my steps;

Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?

5 [And knoweth] whether I have walked with vain desires, or if my foot hath hastened after deceit.

Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,

6 Let him weigh me then in a righteous balance, and let God acknowledge my integrity,

Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.

7 If my step have turned aside from the [proper] way, and my heart have walked after my eyes, and if any blemish have cleaved to my hands:

Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,

8 Then let me sow, and let another eat; and let what I have growing be rooted out.

Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.

9 If my heart have been beguiled toward a woman, or if I have lain in wait at my neighbor's door:

Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,

10 Then may my wife labor at the mill for another, and may strangers ill-use her;

Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.

11 For this would be incest; yea, it would be an iniquity [to be punished by] the judges;

Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.

12 For it would be a fire that consumeth down to the place of corruption, and would root out all my products.

Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.

13 If ever I cast aside the justice due to my man-servant and my maid-servant, when they contended with me:

Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;

14 What then could I do when God should rise up? and when he should investigate, what could I answer him?

Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?

15 Did not he that made me make him born or a woman? and did not the same one fashion us in the womb?

Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?

16 If ever I denied the wish of the indigent, or ever allowed the eyes of the widow to fall [in vain hopes];

Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;

17 Or if ever I ate my bread by myself alone, and the fatherless did not eat thereof;

Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;

18 (For from my youth he was brought up with me, as though we were of one father, and I have guided her [as though she was sprung] from my mother's womb; )

(Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);

19 If ever I saw any one perishing for want of clothing, or the needy without covering:

Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,

20 If his loins have not blessed me, and if he have not been warmed with the fleece of my sheep;

Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,

21 If I have swung my hand against the fatherless, because I saw in the gate those that would help me:

Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,

22 Then may my shoulder fall from my shoulder-blade, and my arm be broken from the channel-bone;

Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.

23 For dreaded by me was the calamitous punishment of God, and against his highness I can accomplish nothing.

Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.

24 If I have made gold my confidence, or have said to the fine gold, Thou art my trust:

Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;

25 If ever I rejoiced because my wealth was abundant, and because my hand had gotten much;

Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,

26 If ever I looked at the light [of the sun] when he shone brightly and on the moon walking in splendor:

Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,

27 And my heart became misled in secret, and my hand kissed my mouth:

Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,

28 This also were an iniquity to be punished by the judge; for thus would I have denied the God that is above.

Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.

29 If ever I rejoiced at the downfall of him that hated me, or was elated when evil befell him; —

Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,

30 But I suffered not my mouth to sin by denouncing with a curse his soul: —

Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.

31 If the men of my tent said not, Oh is there one that is not satisfied of his flesh; —

Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!

32 In the street a stranger had not to lodge; my doors I held open to the roadside;

Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.

33 If I covered up my transgressions like a common man, by hiding in my bosom my iniquity;

Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;

34 Because I dreaded the great multitude, or because the contempt of families did terrify me, so that I kept silence, and dared not to go out of the door; —

M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?

35 Oh who will bring me one that would hear me! behold, here is my plea; may the Almighty answer me; and any record which my opponent may have written, —

O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.

36 Surely upon my shoulder would I carry it: I would bind it as a crown unto me.

Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.

37 The number of my steps would I tell him: as [to] a prince would I go near unto him.—

I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.

38 If my land ever cried out because of me, or if its furrows wept together;

Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,

39 If I ever consumed its strength without payment, or caused the soul of its owners to grieve:

Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,

40 Then may instead of wheat, thorns come forth, and instead of barley, cockle. (Here end the words of Job.)

Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.