Job 23
1 Then answered Job, and said,
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Even now is my complaint bitter: my suffering is heavier than my groans.
Chiar astăzi plângerea mea este amară; lovitura mea este mai grea decât geamătul meu.
3 Oh who would grant that I knew where I might find him! that I might attain to his Judgment throne!
O, de aș ști unde să îl găsesc, să vin la scaunul său!
4 I would put in order before him my cause, and my mouth would I fill with arguments.
Mi-aș rândui cauza înaintea lui și mi-aș umple gura cu argumente.
5 I should know the words which he might answer me, and understand what he might say unto me.
Aș cunoaște cuvintele care mi le-ar răspunde și aș înțelege ceea ce mi-ar spune.
6 Would he with his power contend against me? he would truly not lay such doings to my charge.
Va pleda el împotriva mea cu marea lui putere? Nu; ci ar pune tărie în mine.
7 There would an upright one argue with him; and I should be allowed to escape for ever by my judge.
Acolo cel drept s-ar contrazice cu el; astfel aș fi eliberat pentru totdeauna de judecătorul meu.
8 But, lo, I go eastward—and he is not there; and to the west— and I cannot perceive him;
Iată, merg înainte, dar el nu este acolo; și înapoi, dar nu îl pot percepe;
9 When he doth great things at the north, I behold him not; he hideth himself in the south—and I see him not.
La stânga, unde el lucrează, dar nu îl văd; se ascunde la dreapta, ca să nu îl văd;
10 But he knoweth the way that I take: were he to probe me, I should come forth as gold.
Dar el cunoaște calea pe care o urmez; după ce mă va încerca, voi ieși ca aurul.
11 On his steps my foot hath held fast: his way have I kept, and swerved not.
Piciorul meu s-a ținut de pașii lui; am păstrat calea lui și nu m-am abătut.
12 From the commandment of his lips have I also not moved away: as a fixed statute for me have I treasured up the sayings of his mouth.
Nici nu am dat înapoi de la porunca buzelor lui; am stimat cuvintele gurii sale mai mult decât mâncarea necesară mie.
13 But he is unchangeably one, and who can turn him? And what his will desireth, even that he doth.
Dar el ține de una și cine îl poate întoarce? Și ce dorește sufletul său, chiar aceea face.
14 For he will bring to completion what hath been destined for me: and like these hath he many other things with him.
Căci el împlinește lucrul care îmi este rânduit; și multe asemenea lucruri sunt cu el.
15 Therefore am I terrified at his presence: I will reflect, and be in dread of him.
De aceea sunt tulburat în prezența lui; când iau aminte, mă tem de el.
16 Still God hath made timid my heart, and the Almighty hath terrified me;
Fiindcă Dumnezeu îmi înmoaie inima și cel Atotputernic mă tulbură;
17 Because I was not destroyed before this darkness, and because he hath not hidden from my face [this] gloom.
Pentru că nu am fost stârpit dinaintea întunericului, nici nu a ascuns întunericul de fața mea.
