Psalms 139

1 To the chief Musician, A Psalm of David. O LORD, thou hast searched me, and known [me].

Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.

2 Thou knowest my downsitting and mine uprising, thou understandest my thought afar off.

Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.

3 Thou compassest my path and my lying down, and art acquainted [with] all my ways.

Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.

4 For [there is] not a word in my tongue, [but], lo, O LORD, thou knowest it altogether.

Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.

5 Thou hast beset me behind and before, and laid thine hand upon me.

Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.

6 [Such] knowledge [is] too wonderful for me; it is high, I cannot [attain] unto it.

O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.

7 Whither shall I go from thy spirit? or whither shall I flee from thy presence?

Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?

8 If I ascend up into heaven, thou [art] there: if I make my bed in hell, behold, thou [art there]. (Sheol h7585)

Dacă mă urc în cer, tu ești acolo; dacă îmi fac patul în iad, iată, tu ești acolo. (Sheol h7585)

9 [If] I take the wings of the morning, [and] dwell in the uttermost parts of the sea;

Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,

10 Even there shall thy hand lead me, and thy right hand shall hold me.

Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.

11 If I say, Surely the darkness shall cover me; even the night shall be light about me.

Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.

12 Yea, the darkness hideth not from thee; but the night shineth as the day: the darkness and the light [are] both alike [to thee].

Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.

13 For thou hast possessed my reins: thou hast covered me in my mother’s womb.

Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.

14 I will praise thee; for I am fearfully [and] wonderfully made: marvellous [are] thy works; and [that] my soul knoweth right well.

Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.

15 My substance was not hid from thee, when I was made in secret, [and] curiously wrought in the lowest parts of the earth.

Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.

16 Thine eyes did see my substance, yet being unperfect; and in thy book all [my members] were written, [which] in continuance were fashioned, when [as yet there was] none of them.

Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.

17 How precious also are thy thoughts unto me, O God! how great is the sum of them!

Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!

18 [If] I should count them, they are more in number than the sand: when I awake, I am still with thee.

Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.

19 Surely thou wilt slay the wicked, O God: depart from me therefore, ye bloody men.

Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.

20 For they speak against thee wickedly, [and] thine enemies take [thy name] in vain.

Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.

21 Do not I hate them, O LORD, that hate thee? and am not I grieved with those that rise up against thee?

Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?

22 I hate them with perfect hatred: I count them mine enemies.

Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.

23 Search me, O God, and know my heart: try me, and know my thoughts:

Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;

24 And see if [there be any] wicked way in me, and lead me in the way everlasting.

Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.