Luke 8
1 And it came to pass afterward, that he went throughout every city and village, preaching and shewing the glad tidings of the kingdom of God: and the twelve [were] with him,
Curând după aceea, a străbătut cetățile și satele, propovăduind și aducând vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu. Împreună cu el erau cei doisprezece
2 And certain women, which had been healed of evil spirits and infirmities, Mary called Magdalene, out of whom went seven devils,
și câteva femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli: Maria, care se numea Magdalena, din care ieșiseră șapte demoni,
3 And Joanna the wife of Chuza Herod’s steward, and Susanna, and many others, which ministered unto him of their substance.
Ioana, soția lui Chuzas, administratorul lui Irod, Susana și multe altele care îi slujeau din averile lor.
4 And when much people were gathered together, and were come to him out of every city, he spake by a parable:
Când s-a adunat o mare mulțime și veneau la el oameni din toate cetățile, el a vorbit printr-o pildă:
5 A sower went out to sow his seed: and as he sowed, some fell by the way side; and it was trodden down, and the fowls of the air devoured it.
“Fermierul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna, o parte a căzut pe drum, a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o.
6 And some fell upon a rock; and as soon as it was sprung up, it withered away, because it lacked moisture.
Altă sămânță a căzut pe stâncă și, de îndată ce a crescut, s-a uscat, pentru că nu avea umiditate.
7 And some fell among thorns; and the thorns sprang up with it, and choked it.
Altele au căzut în mijlocul spinilor, iar spinii au crescut cu ea și au înăbușit-o.
8 And other fell on good ground, and sprang up, and bare fruit an hundredfold. And when he had said these things, he cried, He that hath ears to hear, let him hear.
Altă a căzut în pământul bun, a crescut și a produs de o sută de ori mai mult rod.” În timp ce spunea aceste lucruri, a strigat: “Cine are urechi de auzit, să audă!”
9 And his disciples asked him, saying, What might this parable be?
Atunci ucenicii Lui L-au întrebat: “Ce înseamnă pilda aceasta?”
10 And he said, Unto you it is given to know the mysteries of the kingdom of God: but to others in parables; that seeing they might not see, and hearing they might not understand.
El a zis: “Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți le-a fost dat în pilde, ca să nu vadă, văzând, și să nu înțeleagă, auzind.
11 Now the parable is this: The seed is the word of God.
“Și pilda este următoarea: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
12 Those by the way side are they that hear; then cometh the devil, and taketh away the word out of their hearts, lest they should believe and be saved.
Cei de pe drum sunt cei care ascultă; apoi vine diavolul și le ia cuvântul din inimă, ca să nu creadă și să nu fie mântuiți.
13 They on the rock [are they], which, when they hear, receive the word with joy; and these have no root, which for a while believe, and in time of temptation fall away.
Cei de pe stâncă sunt cei care, când aud, primesc cuvântul cu bucurie; dar aceștia nu au rădăcină. Ei cred pentru o vreme, apoi cad în timp de ispită.
14 And that which fell among thorns are they, which, when they have heard, go forth, and are choked with cares and riches and pleasures of [this] life, and bring no fruit to perfection.
Ceea ce a căzut între spini, aceștia sunt cei care au auzit și, mergând pe drumul lor, sunt sufocați de griji, de bogății și de plăcerile vieții; și nu aduc niciun rod la maturitate.
15 But that on the good ground are they, which in an honest and good heart, having heard the word, keep [it], and bring forth fruit with patience.
Cele din pământul bun, aceștia sunt cei care, cu inimă cinstită și bună, după ce au auzit cuvântul, îl țin strâns și produc roade cu perseverență.
16 No man, when he hath lighted a candle, covereth it with a vessel, or putteth [it] under a bed; but setteth [it] on a candlestick, that they which enter in may see the light.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o acoperă cu un vas și nu o pune sub pat, ci o pune pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră înăuntru.
17 For nothing is secret, that shall not be made manifest; neither [any thing] hid, that shall not be known and come abroad.
Căci nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici nimic secret care să nu fie cunoscut și să nu iasă la lumină.
18 Take heed therefore how ye hear: for whosoever hath, to him shall be given; and whosoever hath not, from him shall be taken even that which he seemeth to have.
Fiți deci atenți cum auziți. Căci oricui are, i se va da; și oricui nu are, i se va lua chiar și ceea ce crede că are.”
19 Then came to him [his] mother and his brethren, and could not come at him for the press.
Mama și frații lui au venit la el, dar nu puteau să se apropie de el din cauza mulțimii.
20 And it was told him [by certain] which said, Thy mother and thy brethren stand without, desiring to see thee.
Unii oameni i-au spus: “Mama ta și frații tăi stau afară și doresc să te vadă.”
21 And he answered and said unto them, My mother and my brethren are these which hear the word of God, and do it.
Dar El le-a răspuns: “Mama mea și frații mei sunt aceia care au auzit cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.”
22 Now it came to pass on a certain day, that he went into a ship with his disciples: and he said unto them, Let us go over unto the other side of the lake. And they launched forth.
Într-una din zilele acelea, S-a suit într-o barcă, El însuși și ucenicii Săi, și le-a zis: “Să trecem de cealaltă parte a lacului.” Așa că au pornit la apă.
23 But as they sailed he fell asleep: and there came down a storm of wind on the lake; and they were filled [with water], and were in jeopardy.
Dar, în timp ce navigau, el a adormit. O furtună de vânt s-a abătut asupra lacului, iar ei luau cantități periculoase de apă.
24 And they came to him, and awoke him, saying, Master, master, we perish. Then he arose, and rebuked the wind and the raging of the water: and they ceased, and there was a calm.
Au venit la el și l-au trezit, spunând: “Stăpâne, stăpâne, murim!” El s-a trezit și a mustrat vântul și furia apei; apoi au încetat și s-a făcut liniște.
25 And he said unto them, Where is your faith? And they being afraid wondered, saying one to another, What manner of man is this! for he commandeth even the winds and water, and they obey him.
El i-a întrebat: “Unde este credința voastră?” Înfricoșați, ei s-au mirat, spunându-și unul altuia: “Cine este acesta, care poruncește chiar și vânturilor și apelor, iar acestea îl ascultă?”
26 And they arrived at the country of the Gadarenes, which is over against Galilee.
Apoi au ajuns în ținutul Gadarenilor, care este în fața Galileii.
27 And when he went forth to land, there met him out of the city a certain man, which had devils long time, and ware no clothes, neither abode in [any] house, but in the tombs.
Când Isus a coborât la țărm, L-a întâmpinat un om din cetate, care avea demoni de multă vreme. Nu purta haine și nu locuia într-o casă, ci în morminte.
28 When he saw Jesus, he cried out, and fell down before him, and with a loud voice said, What have I to do with thee, Jesus, [thou] Son of God most high? I beseech thee, torment me not.
Când L-a văzut pe Isus, a strigat, a căzut înaintea Lui și a zis cu glas tare: “Ce am eu de-a face cu Tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te implor, nu mă chinui!”.
29 (For he had commanded the unclean spirit to come out of the man. For oftentimes it had caught him: and he was kept bound with chains and in fetters; and he brake the bands, and was driven of the devil into the wilderness.)
Căci Isus poruncea duhului necurat să iasă din omul acela. Căci duhul necurat îl apucase de multe ori pe om. El era ținut sub pază și legat cu lanțuri și lanțuri. Rupând legăturile, demonul l-a împins în deșert.
30 And Jesus asked him, saying, What is thy name? And he said, Legion: because many devils were entered into him.
Isus l-a întrebat: “Care este numele tău?” El a spus: “Legiune”, pentru că mulți demoni intraseră în el.
Ei l-au implorat să nu le poruncească să se ducă în abis. (Abyssos g12)
32 And there was there an herd of many swine feeding on the mountain: and they besought him that he would suffer them to enter into them. And he suffered them.
Pe munte era o turmă de mulți porci care pășteau pe munte, și l-au rugat să le dea voie să intre în ei. Atunci el le-a îngăduit.
33 Then went the devils out of the man, and entered into the swine: and the herd ran violently down a steep place into the lake, and were choked.
Demonii au ieșit din omul acela și au intrat în porci, iar turma s-a repezit pe malul abrupt în lac și s-a înecat.
34 When they that fed [them] saw what was done, they fled, and went and told [it] in the city and in the country.
Când au văzut cei ce-i hrăneau ce se întâmplase, au fugit și au povestit în cetate și în țară.
35 Then they went out to see what was done; and came to Jesus, and found the man, out of whom the devils were departed, sitting at the feet of Jesus, clothed, and in his right mind: and they were afraid.
Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat. Au venit la Isus și l-au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale; și s-au temut.
36 They also which saw [it] told them by what means he that was possessed of the devils was healed.
Cei care l-au văzut le-au povestit cum s-a vindecat cel care fusese posedat de demoni.
37 Then the whole multitude of the country of the Gadarenes round about besought him to depart from them; for they were taken with great fear: and he went up into the ship, and returned back again.
Toți locuitorii din ținutul Gadarenilor din împrejurimi l-au rugat să se îndepărteze de ei, pentru că se temeau foarte mult. Atunci a intrat în barcă și s-a întors.
38 Now the man out of whom the devils were departed besought him that he might be with him: but Jesus sent him away, saying,
Omul din care ieșiseră demonii l-a implorat să meargă cu el, dar Isus l-a alungat, spunându-i:
39 Return to thine own house, and shew how great things God hath done unto thee. And he went his way, and published throughout the whole city how great things Jesus had done unto him.
“Întoarce-te la casa ta și povestește ce lucruri mari a făcut Dumnezeu pentru tine.” El a plecat, proclamând în toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.
40 And it came to pass, that, when Jesus was returned, the people [gladly] received him: for they were all waiting for him.
Când s-a întors Isus, mulțimea L-a întâmpinat, căci toți Îl așteptau.
41 And, behold, there came a man named Jairus, and he was a ruler of the synagogue: and he fell down at Jesus’ feet, and besought him that he would come into his house:
Și iată că a venit un om cu numele Iair. Era un conducător al sinagogii. A căzut la picioarele lui Isus și l-a rugat să intre în casa lui,
42 For he had one only daughter, about twelve years of age, and she lay a dying. But as he went the people thronged him.
pentru că avea o fiică unică, în vârstă de vreo doisprezece ani, și era pe moarte. Dar, pe când se ducea, mulțimea îl apăsa.
43 And a woman having an issue of blood twelve years, which had spent all her living upon physicians, neither could be healed of any,
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce trăia pe medici și nu putea fi vindecată de niciunul,
44 Came behind [him], and touched the border of his garment: and immediately her issue of blood stanched.
a venit în spatele lui și s-a atins de franjurii hainei lui. Imediat curgerea sângelui ei s-a oprit.
45 And Jesus said, Who touched me? When all denied, Peter and they that were with him said, Master, the multitude throng thee and press [thee], and sayest thou, Who touched me?
Isus a zis: “Cine M-a atins?” Când toți au negat, Petru și cei care erau cu el au zis: “Învățătorule, mulțimile te presează și te îmbrâncesc, iar Tu spui: “Cine s-a atins de Mine?””.
46 And Jesus said, Somebody hath touched me: for I perceive that virtue is gone out of me.
Dar Isus a zis: “Cineva m-a atins, căci am văzut că a ieșit din mine o putere.”
47 And when the woman saw that she was not hid, she came trembling, and falling down before him, she declared unto him before all the people for what cause she had touched him, and how she was healed immediately.
Când femeia a văzut că nu era ascunsă, a venit tremurând; și, căzând înaintea lui, i-a declarat în fața întregului popor motivul pentru care se atinsese de el și cum s-a vindecat imediat.
48 And he said unto her, Daughter, be of good comfort: thy faith hath made thee whole; go in peace.
El i-a zis: “Fiică, înveselește-te! Credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace”.
49 While he yet spake, there cometh one from the ruler of the synagogue’s [house], saying to him, Thy daughter is dead; trouble not the Master.
Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii și i-a zis: “Fiica ta a murit. Nu-l deranja pe Învățător”.
50 But when Jesus heard [it], he answered him, saying, Fear not: believe only, and she shall be made whole.
Dar Isus, auzind, i-a răspuns: “Nu te teme. Crede numai și ea va fi vindecată.”
51 And when he came into the house, he suffered no man to go in, save Peter, and James, and John, and the father and the mother of the maiden.
Când a ajuns la casă, n-a lăsat pe nimeni să intre înăuntru, decât pe Petru, pe Ioan, pe Iacov, pe tatăl fetiței și pe mama ei.
52 And all wept, and bewailed her: but he said, Weep not; she is not dead, but sleepeth.
Toți plângeau și o jeleau, dar el a zis: “Nu plângeți. Ea nu este moartă, ci doarme”.
53 And they laughed him to scorn, knowing that she was dead.
Îl batjocoreau, știind că ea era moartă.
54 And he put them all out, and took her by the hand, and called, saying, Maid, arise.
Dar el i-a scos pe toți afară și, luând-o de mână, a strigat-o și a zis: “Copila, scoală-te!”
55 And her spirit came again, and she arose straightway: and he commanded to give her meat.
Spiritul ei s-a întors și s-a sculat îndată. El a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
56 And her parents were astonished: but he charged them that they should tell no man what was done.
Părinții ei au fost uimiți, dar el le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.
