Luke 12
1 In the mean time, when there were gathered together an innumerable multitude of people, insomuch that they trode one upon another, he began to say unto his disciples first of all, Beware ye of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.
Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia.
2 For there is nothing covered, that shall not be revealed; neither hid, that shall not be known.
Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut.
3 Therefore whatsoever ye have spoken in darkness shall be heard in the light; and that which ye have spoken in the ear in closets shall be proclaimed upon the housetops.
De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri.
4 And I say unto you my friends, Be not afraid of them that kill the body, and after that have no more that they can do.
Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face.
5 But I will forewarn you whom ye shall fear: Fear him, which after he hath killed hath power to cast into hell; yea, I say unto you, Fear him. (Geenna g1067)
Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. (Geenna g1067)
6 Are not five sparrows sold for two farthings, and not one of them is forgotten before YHWH?
Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu?
7 But even the very hairs of your head are all numbered. Fear not therefore: ye are of more value than many sparrows.
Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii.
8 Also I say unto you, Whosoever shall confess me before men, him shall the Son of man also confess before the angels of YHWH:
Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
9 But he that denieth me before men shall be denied before the angels of YHWH.
Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
10 And whosoever shall speak a word against the Son of man, it shall be forgiven him: but unto him that blasphemeth against the Holy Spirit it shall not be forgiven.
Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat.
11 And when they bring you unto the synagogues, and unto magistrates, and powers, take ye no thought how or what thing ye shall answer, or what ye shall say:
Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune,
12 For the Holy Spirit shall teach you in the same hour what ye ought to say.
Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți.
13 And one of the company said unto him, Master, speak to my brother, that he divide the inheritance with me.
Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
14 And he said unto him, Man, who made me a judge or a divider over you?
Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?
15 And he said unto them, Take heed, and beware of covetousness: for a man's life consisteth not in the abundance of the things which he possesseth.
Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui.
16 And he spake a parable unto them, saying, The ground of a certain rich man brought forth plentifully:
Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult;
17 And he thought within himself, saying, What shall I do, because I have no room where to bestow my fruits?
Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele?
18 And he said, This will I do: I will pull down my barns, and build greater; and there will I bestow all my fruits and my goods.
Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele.
19 And I will say to my soul, Soul, thou hast much goods laid up for many years; take thine ease, eat, drink, and be merry.
Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
20 But YHWH said unto him, Thou fool, this night thy soul shall be required of thee: then whose shall those things be, which thou hast provided?
Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
21 So is he that layeth up treasure for himself, and is not rich toward YHWH.
Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu.
22 And he said unto his disciples, Therefore I say unto you, Take no thought for your life, what ye shall eat; neither for the body, what ye shall put on.
Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca.
23 The life is more than meat, and the body is more than raiment.
Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
24 Consider the ravens: for they neither sow nor reap; which neither have storehouse nor barn; and YHWH feedeth them: how much more are ye better than the fowls?
Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările?
25 And which of you with taking thought can add to his stature one cubit?
Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot?
26 If ye then be not able to do that thing which is least, why take ye thought for the rest?
Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte?
27 Consider the lilies how they grow: they toil not, they spin not; and yet I say unto you, that Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.
Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia.
28 If then YHWH so clothe the grass, which is to day in the field, and to morrow is cast into the oven; how much more will he clothe you, O ye of little faith?
Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor.
29 And seek not ye what ye shall eat, or what ye shall drink, neither be ye of doubtful mind.
Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră.
30 For all these things do the nations of the world seek after: and your Father knoweth that ye have need of these things.
Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.
31 But rather seek ye the kingdom of YHWH; and all these things shall be added unto you.
Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga.
32 Fear not, little flock; for it is your Father's good pleasure to give you the kingdom.
Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția.
33 Sell that ye have, and give alms; provide yourselves bags which wax not old, a treasure in the heavens that faileth not, where no thief approacheth, neither moth corrupteth.
Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge.
34 For where your treasure is, there will your heart be also.
Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
35 Let your loins be girded about, and your lights burning;
Mijlocul să vă fie încins și luminile aprinse;
36 And ye yourselves like unto men that wait for their master, when he will return from the wedding; that when he cometh and knocketh, they may open unto him immediately.
Și voi înșivă [să fiți] asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor, când se va întoarce de la nuntă; ca atunci când vine și bate, să îi deschidă imediat.
37 Blessed are those servants, whom the master when he cometh shall find watching: verily I say unto you, that he shall gird himself, and make them to sit down to meat, and will come forth and serve them.
Binecuvântați sunt acei robi, pe care domnul, când vine, îi va găsi veghind; adevărat vă spun, că se va încinge și îi va pune să șadă la masă și se va apropia și îi va servi.
38 And if he shall come in the second watch, or come in the third watch, and find them so, blessed are those servants.
Și dacă vine în a doua gardă, sau vine în a treia gardă și îi găsește așa, binecuvântați sunt acei robi.
39 And this know, that if the goodman of the house had known what hour the thief would come, he would have watched, and not have suffered his house to be broken through.
Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi lăsat să îi fie spartă casa.
40 Be ye therefore ready also: for the Son of man cometh at an hour when ye think not.
De aceea și voi fiți pregătiți, pentru că Fiul omului vine într-o oră la care nu vă gândiți.
41 Then Kepha said unto him, Rabbi, speakest thou this parable unto us, or even to all?
Atunci Petru i-a spus: Doamne, nouă ne spui această parabolă, sau de asemenea tuturor?
42 And Yahushua said, Who then is that faithful and wise steward, whom his master shall make ruler over his household, to give them their portion of meat in due season?
Iar Domnul a spus: Cine așadar, este administratorul credincios și priceput, pe care domnul său îl va face stăpân peste gospodăria sa, să dea porția de mâncare la timpul cuvenit?
43 Blessed is that servant, whom his mzster when he cometh shall find so doing.
Binecuvântat este acel rob, pe care domnul lui, când vine, îl va găsi făcând astfel.
44 Of a truth I say unto you, that he will make him ruler over all that he hath.
Adevărat vă spun, că îl va face stăpân peste tot ce are el.
45 But and if that servant say in his heart, My master delayeth his coming; and shall begin to beat the menservants and maidens, and to eat and drink, and to be drunken;
Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină; și va începe să îi bată pe servitori și pe servitoare și să mănânce și să bea și să se îmbete,
46 The master of that servant will come in a day when he looketh not for him, and at an hour when he is not aware, and will cut him in sunder, and will appoint him his portion with the unbelievers.
Domnul acelui rob va veni într-o zi în care nu este așteptat și într-o oră pe care robul nu o cunoaște și îl va tăia în două, și îi va da partea lui împreună cu necredincioșii.
47 And that servant, which knew his master's will, and prepared not himself, neither did according to his will, shall be beaten with many stripes.
Iar acel rob, care a știut voia domnului său și nu s-a pregătit, nici nu a făcut conform cu voia lui, va fi biciuit cu multe lovituri.
48 But he that knew not, and did commit things worthy of stripes, shall be beaten with few stripes. For unto whomsoever much is given, of him shall be much required: and to whom men have committed much, of him they will ask the more.
Dar cel ce nu a știut și a făcut lucruri demne de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Și oricăruia îi este dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
49 I am come to send fire on the earth; and what will I if it be already kindled?
Am venit să trimit foc pe pământ; și ce voiesc, dacă este aprins deja?
50 But I have a baptism to be baptized with; and how am I straitened till it be accomplished!
Dar am un botez cu care să fiu botezat; și cât sunt de constrâns până să fie împlinit!
51 Suppose ye that I am come to give peace on earth? I tell you, Nay; but rather division:
Presupuneți că am venit să dau pace pe pământ? Eu vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare;
52 For from henceforth there shall be five in one house divided, three against two, and two against three.
Fiindcă, de acum înainte vor fi cinci într-o casă dezbinată, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 The father shall be divided against the son, and the son against the father; the mother against the daughter, and the daughter against the mother; the mother in law against her daughter in law, and the daughter in law against her mother in law.
Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei ei.
54 And he said also to the people, When ye see a cloud rise out of the west, straightway ye say, There cometh a shower; and so it is.
Și a mai spus oamenilor: Când vedeți un nor ridicându-se de la apus, imediat spuneți: Vine ploaia; și așa este.
55 And when ye see the south wind blow, ye say, There will be heat; and it cometh to pass.
Și când suflă vântul de la sud, spuneți: Va fi arșiță; și se întâmplă.
56 Ye hypocrites, ye can discern the face of the sky and of the earth; but how is it that ye do not discern this time?
Fățarnicilor, puteți deosebi fața cerului și a pământului; dar cum de nu deosebiți acest timp?
57 Yea, and why even of yourselves judge ye not what is right?
Și de ce nu judecați chiar de la voi înșivă ce este drept?
58 When thou goest with thine adversary to the magistrate, as thou art in the way, give diligence that thou mayest be delivered from him; lest he hale thee to the judge, and the judge deliver thee to the officer, and the officer cast thee into prison.
Dar când te duci cu potrivnicul tău la magistrat, pe drum, dă-ți silința să fii eliberat de el; ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare.
59 I tell thee, thou shalt not depart thence, till thou hast paid the very last mite.
Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti până și ultimul bănuț.
