Psalms 104
1 Bless the LORD, O my soul. O LORD my God, you are very great; you are clothed with honor and majesty.
Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
2 Who cover yourself with light as with a garment: who stretch out the heavens like a curtain:
Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 Who lays the beams of his chambers in the waters: who makes the clouds his chariot: who walks on the wings of the wind:
Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Who makes his angels spirits; his ministers a flaming fire:
Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 Who laid the foundations of the earth, that it should not be removed for ever.
Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 You covered it with the deep as with a garment: the waters stood above the mountains.
Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
7 At your rebuke they fled; at the voice of your thunder they hurried away.
La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 They go up by the mountains; they go down by the valleys to the place which you have founded for them.
Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 You have set a bound that they may not pass over; that they turn not again to cover the earth.
Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 He sends the springs into the valleys, which run among the hills.
El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 They give drink to every beast of the field: the wild asses quench their thirst.
Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 By them shall the fowls of the heaven have their habitation, which sing among the branches.
Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 He waters the hills from his chambers: the earth is satisfied with the fruit of your works.
El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 He causes the grass to grow for the cattle, and herb for the service of man: that he may bring forth food out of the earth;
El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 And wine that makes glad the heart of man, and oil to make his face to shine, and bread which strengthens man’s heart.
Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
16 The trees of the LORD are full of sap; the cedars of Lebanon, which he has planted;
Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 Where the birds make their nests: as for the stork, the fir trees are her house.
Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 The high hills are a refuge for the wild goats; and the rocks for the conies.
Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
19 He appointed the moon for seasons: the sun knows his going down.
El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
20 You make darkness, and it is night: wherein all the beasts of the forest do creep forth.
Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
21 The young lions roar after their prey, and seek their meat from God.
Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 The sun rises, they gather themselves together, and lay them down in their dens.
Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
23 Man goes forth to his work and to his labor until the evening.
Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
24 O LORD, how manifold are your works! in wisdom have you made them all: the earth is full of your riches.
DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
25 So is this great and wide sea, wherein are things creeping innumerable, both small and great beasts.
Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
26 There go the ships: there is that leviathan, whom you have made to play therein.
Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 These wait all on you; that you may give them their meat in due season.
Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 That you give them they gather: you open your hand, they are filled with good.
Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 You hide your face, they are troubled: you take away their breath, they die, and return to their dust.
Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
30 You send forth your spirit, they are created: and you renew the face of the earth.
Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
31 The glory of the LORD shall endure for ever: the LORD shall rejoice in his works.
Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 He looks on the earth, and it trembles: he touches the hills, and they smoke.
El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 I will sing to the LORD as long as I live: I will sing praise to my God while I have my being.
Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 My meditation of him shall be sweet: I will be glad in the LORD.
Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Let the sinners be consumed out of the earth, and let the wicked be no more. Bless you the LORD, O my soul. Praise you the LORD.
Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
