< Ruth 2 >
1 And Naomi had a kinsman of her husband's, a mighty man of valour, of the family of Elimelech, and his name was Boaz.
Şi Naomi avea o rudă a soţului ei, un bărbat puternic în bogăţie din familia lui Elimelec, şi numele lui era Boaz.
2 And Ruth the Moabitess said unto Naomi: 'Let me now go to the field, and glean among the ears of corn after him in whose sight I shall find favour.' And she said unto her: 'Go, my daughter.'
Şi Rut moabita i-a spus lui Naomi: Lasă-mă acum să merg la câmp şi să culeg spice de grâne în urma aceluia în ochii căruia voi găsi har. Iar ea i-a spus: Du-te, fiica mea.
3 And she went, and came and gleaned in the field after the reapers; and her hap was to light on the portion of the field belonging unto Boaz, who was of the family of Elimelech.
Şi a mers şi a ajuns şi a cules în câmp după secerători; şi soarta ei a fost să ajungă la o parte a câmpului aparţinând lui Boaz, care era dintre rudele lui Elimelec.
4 And, behold, Boaz came from Beth-lehem, and said unto the reapers: 'The LORD be with you.' And they answered him: 'The LORD bless thee.'
Şi, iată, Boaz a venit de la Betleem şi a spus secerătorilor: DOMNUL fie cu voi. Iar ei i-au răspuns: DOMNUL să te binecuvânteze.
5 Then said Boaz unto his servant that was set over the reapers: 'Whose damsel is this?'
Atunci Boaz a spus servitorului său, care a fost pus peste secerători: A cui este tânăra aceasta?
6 And the servant that was set over the reapers answered and said: 'It is a Moabitish damsel that came back with Naomi out of the field of Moab;
Şi servitorul care a fost pus peste secerători a răspuns şi a zis: Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
7 and she said: Let me glean, I pray you, and gather after the reapers among the sheaves; so she came, and hath continued even from the morning until now, save that she tarried a little in the house.'
Şi ea a spus: Te rog, lasă-mă să culeg şi să adun printre snopi în urma secerătorilor; astfel a venit şi continuă de dimineaţă până acum şi a stat numai puţin în casă.
8 Then said Boaz unto Ruth: 'Hearest thou not, my daughter? Go not to glean in another field, neither pass from hence, but abide here fast by my maidens.
Atunci Boaz i-a spus lui Rut: Nu ai auzit fiica mea? Nu merge să culegi în alt câmp, nici nu pleca de aici, ci rămâi aici aproape de servitoarele mele.
9 Let thine eyes be on the field that they do reap, and go thou after them; have I not charged the young men that they shall not touch thee? and when thou art athirst, go unto the vessels, and drink of that which the young men have drawn.'
Ochii tăi să fie peste câmpul pe care îl seceră, şi urmează-le; nu am poruncit eu tinerilor să nu se atingă de tine? Şi când eşti însetată du-te la vase şi bea din ceea ce au scos tinerii.
10 Then she fell on her face, and bowed down to the ground, and said unto him: 'Why have I found favour in thy sight, that thou shouldest take cognizance of me, seeing I am a foreigner?'
Atunci ea a căzut cu faţa ei la pământ şi s-a prosternat şi i-a spus: De ce am găsit har în ochii tăi, încât să mă iei în considerare pe mine, o străină?
11 And Boaz answered and said unto her: 'It hath fully been told me, all that thou hast done unto thy mother-in-law since the death of thy husband; and how thou hast left thy father and thy mother, and the land of thy nativity, and art come unto a people that thou knewest not heretofore.
Şi Boaz a răspuns şi i-a zis: Mi s-a arătat pe deplin, tot ce ai făcut pentru soacra ta de la moartea soţului tău; şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara naşterii tale şi ai venit la un popor pe care nu l-ai cunoscut până acum.
12 The LORD recompense thy work, and be thy reward complete from the LORD, the God of Israel, under whose wings thou art come to take refuge.'
DOMNUL să răsplătească lucrul tău şi o răsplată deplină să îţi fie dată de DOMNUL Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te încrezi.
13 Then she said: 'Let me find favour in thy sight, my LORD; for that thou hast comforted me, and for that thou hast spoken to the heart of thy handmaid, though I be not as one of thy handmaidens.'
Atunci ea a spus: Să capăt favoare în ochii tăi, domnul meu, pentru că m-ai mângâiat și pentru că ai vorbit prietenos roabei tale, cu toate că nu sunt ca una dintre roabele tale.
14 And Boaz said unto her at meal-time: 'Come hither, and eat of the bread, and dip thy morsel in the vinegar.' And she sat beside the reapers; and they reached her parched corn, and she did eat and was satisfied, and left thereof.
Şi Boaz i-a spus: La timpul mesei să vii aici şi să mănânci din pâine şi să înmoi bucăţica ta în oţet. Şi ea a şezut lângă secerători; şi el i-a întins grâne prăjite şi ea a mâncat şi s-a săturat şi a plecat.
15 And when she was risen up to glean, Boaz commanded his young men, saying: 'Let her glean even among the sheaves, and put her not to shame.
Şi când s-a ridicat să culeagă, Boaz a poruncit tinerilor săi, spunând: Lăsaţi-o să culeagă chiar printre snopi şi nu o ocărâţi!
16 And also pull out some for her of purpose from the bundles, and leave it, and let her glean, and rebuke her not.'
Şi de asemenea lăsaţi să cadă intenţionat câteva din mănunchiuri pentru ea şi lăsaţi-le ca ea să le culeagă şi nu o mustraţi!
17 So she gleaned in the field until even; and she beat out that which she had gleaned, and it was about an ephah of barley.
Astfel ea a cules în câmp până seara şi a bătut ce a cules; şi a fost cam o efă de orz.
18 And she took it up, and went into the city; and her mother-in-law saw what she had gleaned; and she brought forth and gave to her that which she had left after she was satisfied.
Şi l-a ridicat şi a mers în cetate şi soacra ei a văzut ce a cules; şi a adus şi i-a dat ce a pus deoparte după ce s-a săturat.
19 And her mother-in-law said unto her: 'Where hast thou gleaned to-day? and where wroughtest thou? blessed be he that did take knowledge of thee.' And she told her mother-in-law with whom she had wrought, and said: 'The man's name with whom I wrought to-day is Boaz.'
Şi soacra ei i-a spus: Unde ai cules astăzi? Şi unde ai lucrat? Binecuvântat fie cel care te-a luat în considerare. Şi ea a arătat soacrei sale cu cine a lucrat şi a spus: Numele omului la care am lucrat astăzi este Boaz.
20 And Naomi said unto her daughter-in-law: 'Blessed be he of the LORD, who hath not left off His kindness to the living and to the dead.' And Naomi said unto her: 'The man is nigh of kin unto us, one of our near kinsmen.'
Şi Naomi a spus nurorii sale: Binecuvântat fie el de DOMNUL, care nu şi-a oprit bunătatea faţă de cei vii şi faţă de cei morţi. Şi Naomi i-a spus: Acest bărbat ne este rudă apropiată, unul dintre cei care au dreptul răscumpărării noastre.
21 And Ruth the Moabitess said: 'Yea, he said unto me: Thou shalt keep fast by my young men, until they have ended all my harvest.'
Şi Rut moabita a spus: El de asemenea mi-a zis: Să te ţii aproape de tinerii mei, până vor fi terminat tot secerişul meu.
22 And Naomi said unto Ruth her daughter-in-law: 'It is good, my daughter, that thou go out with his maidens, and that thou be not met in any other field.'
Şi Naomi i-a spus lui Rut, nora sa: Este bine, fiica mea, că ieşi cu tinerele lui, ca alţii să nu te întâlnească într-un alt câmp.
23 So she kept fast by the maidens of Boaz to glean unto the end of barley harvest and of wheat harvest; and she dwelt with her mother-in-law.
Astfel ea a stat aproape de tinerele lui Boaz să culeagă până la sfârşitul secerişului orzului şi al secerişului grâului; şi a locuit cu soacra ei.