Psalms 74
1 Maschil of Asaph. Why, O God, hast Thou cast us off for ever? Why doth Thine anger smoke against the flock of Thy pasture?
Maschil al lui Asaf. Dumnezeule, de ce ne-ai lepădat pentru totdeauna? De ce fumegă mânia ta împotriva oilor pășunii tale?
2 Remember Thy congregation, which Thou hast gotten of old, which Thou hast redeemed to be the tribe of Thine inheritance; and mount Zion, wherein Thou hast dwelt.
Amintește-ți de adunarea ta, pe care ai cumpărat-o din vechime; toiagul moștenirii tale, pe care l-ai răscumpărat; acest munte Sion, în care ai locuit.
3 Lift up Thy steps because of the perpetual ruins, even all the evil that the enemy hath done in the sanctuary.
Ridică-ți picioarele spre pustiirile eterne, spre tot ce dușmanul a lucrat cu răutate în sanctuar.
4 Thine adversaries have roared in the midst of Thy meeting-place; they have set up their own signs for signs.
Dușmanii tăi răcnesc în mijlocul adunărilor tale; și-au ridicat însemnele ca semne.
5 It seemed as when men wield upwards axes in a thicket of trees.
Un bărbat a fost faimos după cum a ridicat topoare peste copacii groși.
6 And now all the carved work thereof together they strike down with hatchet and hammers.
Dar acum ei zdrobesc lucrarea lui sculptată dintr-o dată, cu topoare și ciocane.
7 They have set Thy sanctuary on fire; they have profaned the dwelling-place of Thy name even to the ground.
Au aruncat foc în sanctuarul tău, au spurcat, dărâmând la pământ locuința numelui tău.
8 They said in their heart: 'Let us make havoc of them altogether'; they have burned up all the meeting-places of God in the land.
Au spus în inimile lor: Să îi nimicim pe toți! Ei au ars toate sinagogile lui Dumnezeu din țară.
9 We see not our signs; there is no more any prophet; neither is there among us any that knoweth how long.
Noi nu vedem semnele noastre, nu mai este niciun profet; nici nu este printre noi vreunul care știe până când.
10 How long, O God, shall the adversary reproach? Shall the enemy blaspheme Thy name for ever?
Cât timp, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va blasfemia dușmanul numele tău pentru totdeauna?
11 Why withdrawest Thou Thy hand, even Thy right hand? Draw it out of Thy bosom and consume them.
De ce îți retragi mâna, mâna ta dreaptă? Scoate-o din sânul tău.
12 Yet God is my King of old, working salvation in the midst of the earth.
Căci Dumnezeu este Împăratul meu din vechime, lucrând salvare în mijlocul pământului.
13 Thou didst break the sea in pieces by Thy strength; Thou didst shatter the heads of the sea-monsters in the waters.
Ai despărțit marea prin tăria ta, ai zdrobit capetele dragonilor în ape.
14 Thou didst crush the heads of leviathan, Thou gavest him to be food to the folk inhabiting the wilderness.
Ai zdrobit în bucăți capetele leviatanului și l-ai dat să fie mâncare oamenilor ce locuiesc în pustie.
15 Thou didst cleave fountain and brook; Thou driedst up ever-flowing rivers.
Ai despicat fântâna și potopul; ai secat râuri puternice.
16 Thine is the day, Thine also the night; Thou hast established luminary and sun.
Ziua este a ta, noaptea de asemenea este a ta; ai pregătit lumina și soarele.
17 Thou hast set all the borders of the earth; Thou hast made summer and winter.
Ai așezat toate granițele pământului, ai făcut vară și iarnă.
18 Remember this, how the enemy hath reproached the LORD, and how a base people have blasphemed Thy name.
Amintește-ți că dușmanul a ocărât, DOAMNE, și că poporul prost a blasfemiat numele tău.
19 O deliver not the soul of Thy turtle-dove unto the wild beast; forget not the life of Thy poor for ever.
Nu da sufletul turturelei tale mulțimii celor stricați, nu uita adunarea săracilor tăi pentru totdeauna.
20 Look upon the covenant; for the dark places of the land are full of the habitations of violence.
Respectă legământul, căci locurile întunecate ale pământului sunt pline de locuințele cruzimii.
21 O let not the oppressed turn back in confusion; let the poor and needy praise Thy name.
Nu lăsa pe cel oprimat să se întoarcă rușinat; cel sărac și nevoiaș să laude numele tău.
22 Arise, O God, plead Thine own cause; remember Thy reproach all the day at the hand of the base man.
Ridică-te, Dumnezeule, pledează în cauza ta; amintește-ți cum omul nebun te ocărăște zilnic.
23 Forget not the voice of Thine adversaries, the tumult of those that rise up against Thee which ascendeth continually.
Nu uita vocea dușmanilor tăi, tumultul acelora ce se ridică împotriva ta crește continuu.
