Proverbs 31
1 The words of king Lemuel; the burden wherewith his mother corrected him.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 What, my son? and what, O son of my womb? and what, O son of my vows?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Give not thy strength unto women, nor thy ways to that which destroyeth kings.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 It is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine: nor for princes to say: 'Where is strong drink?'
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Lest they drink, and forget that which is decreed, and pervert the justice due to any that is afflicted.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Give strong drink unto him that is ready to perish, and wine unto the bitter in soul;
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Open thy mouth for the dumb, in the cause of all such as are appointed to destruction.
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Open thy mouth, judge righteously, and plead the cause of the poor and needy.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 A woman of valour who can find? for her price is far above rubies.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 The heart of her husband doth safely trust in her, and he hath no lack of gain.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 She doeth him good and not evil all the days of her life.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 She seeketh wool and flax, and worketh willingly with her hands.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 She is like the merchant-ships; she bringeth her food from afar.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 She riseth also while it is yet night, and giveth food to her household, and a portion to her maidens.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 She considereth a field, and buyeth it; with the fruit of her hands she planteth a vineyard.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 She girdeth her loins with strength, and maketh strong her arms.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 She perceiveth that her merchandise is good; her lamp goeth not out by night.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 She layeth her hands to the distaff, and her hands hold the spindle.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 She stretcheth out her hand to the poor; yea, she reacheth forth her hands to the needy.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 She is not afraid of the snow for her household; for all her household are clothed with scarlet.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 She maketh for herself coverlets; her clothing is fine linen and purple.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Her husband is known in the gates, when he sitteth among the elders of the land.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 She maketh linen garments and selleth them; and delivereth girdles unto the merchant.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Strength and dignity are her clothing; and she laugheth at the time to come.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 She openeth her mouth with wisdom; and the law of kindness is on her tongue.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 She looketh well to the ways of her household, and eateth not the bread of idleness.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Her children rise up, and call her blessed; her husband also, and he praiseth her:
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 'Many daughters have done valiantly, but thou excellest them all.'
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Grace is deceitful, and beauty is vain; but a woman that feareth the LORD, she shall be praised.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Give her of the fruit of her hands; and let her works praise her in the gates.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
