Proverbs 23
1 When thou sittest to eat with a ruler, consider well him that is before thee;
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 And put a knife to thy throat, if thou be a man given to appetite.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Be not desirous of his dainties; seeing they are deceitful food.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Weary not thyself to be rich; cease from thine own wisdom.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Wilt thou set thine eyes upon it? it is gone; for riches certainly make themselves wings, like an eagle that flieth toward heaven.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Eat thou not the bread of him that hath an evil eye, neither desire thou his dainties;
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 For as one that hath reckoned within himself, so is he: 'Eat and drink', saith he to thee; but his heart is not with thee.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 The morsel which thou hast eaten shalt thou vomit up, and lose thy sweet words.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Speak not in the ears of a fool; for he will despise the wisdom of thy words.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Remove not the ancient landmark; and enter not into the fields of the fatherless;
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 For their Redeemer is strong; He will plead their cause with thee.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Apply thy heart unto instruction, and thine ears to the words of knowledge.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Withhold not correction from the child; for though thou beat him with the rod, he will not die.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 My son, if thy heart be wise, my heart will be glad, even mine;
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 Yea, my reins will rejoice, when thy lips speak right things.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Let not thy heart envy sinners, but be in the fear of the LORD all the day;
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 For surely there is a future; and thy hope shall not be cut off.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Hear thou, my son, and be wise, and guide thy heart in the way.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Be not among winebibbers; among gluttonous eaters of flesh;
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 For the drunkard and the glutton shall come to poverty; and drowsiness shall clothe a man with rags.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Hearken unto thy father that begot thee, and despise not thy mother when she is old.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Buy the truth, and sell it not; also wisdom, and instruction, and understanding.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 The father of the righteous will greatly rejoice; and he that begetteth a wise child will have joy of him.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Let thy father and thy mother be glad, and let her that bore thee rejoice.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 My son, give me thy heart, and let thine eyes observe my ways.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 For a harlot is a deep ditch; and an alien woman is a narrow pit.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 She also lieth in wait as a robber, and increaseth the faithless among men.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Who crieth: 'Woe'? who: 'Alas'? who hath contentions? who hath raving? who hath wounds without cause? who hath redness of eyes?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 They that tarry long at the wine; they that go to try mixed wine.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Look not thou upon the wine when it is red, when it giveth its colour in the cup, when it glideth down smoothly;
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 At the last it biteth like a serpent, and stingeth like a basilisk.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Thine eyes shall behold strange things, and thy heart shall utter confused things.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Yea, thou shalt be as he that lieth down in the midst of the sea, or as he that lieth upon the top of a mast.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 'They have struck me, and I felt it not, they have beaten me, and I knew it not; when shall I awake? I will seek it yet again.'
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
