Proverbs 14
1 Every wise woman buildeth her house; but the foolish plucketh it down with her hands.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 He that walketh in his uprightness feareth the LORD; but he that is perverse in his ways despiseth Him.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 In the mouth of the foolish is a rod of pride; but the lips of the wise shall preserve them.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Where no oxen are, the crib is clean; but much increase is by the strength of the ox.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A faithful witness will not lie; but a false witness breatheth forth lies.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A scorner seeketh wisdom, and findeth it not; but knowledge is easy unto him that hath discernment.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Go from the presence of a foolish man, for thou wilt not perceive the lips of knowledge.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 The wisdom of the prudent is to look well to his way; but the folly of fools is deceit.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Amends pleadeth for fools; but among the upright there is good will.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 The heart knoweth its own bitterness; and with its joy no stranger can intermeddle.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 The house of the wicked shall be overthrown; but the tent of the upright shall flourish.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 There is a way which seemeth right unto a man, but the end thereof are the ways of death.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Even in laughter the heart acheth; and the end of mirth is heaviness.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 The dissembler in heart shall have his fill from his own ways; and a good man shall be satisfied from himself.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 The thoughtless believeth every word; but the prudent man looketh well to his going.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 A wise man feareth, and departeth from evil; but the fool behaveth overbearingly, and is confident.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 He that is soon angry dealeth foolishly; and a man of wicked devices is hated.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 The thoughtless come into possession of folly; but the prudent are crowned with knowledge.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 The evil bow before the good, and the wicked at the gates of the righteous.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 The poor is hated even of his own neighbour; but the rich hath many friends.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 He that despiseth his neighbour sinneth; but he that is gracious unto the humble, happy is he.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Shall they not go astray that devise evil? But mercy and truth shall be for them that devise good.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 In all labour there is profit; but the talk of the lips tendeth only to penury.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 The crown of the wise is their riches; but the folly of fools remaineth folly.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 A true witness delivereth souls; but he that breatheth forth lies is all deceit.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In the fear of the LORD a man hath strong confidence; and his children shall have a place of refuge.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 The fear of the LORD is a fountain of life, to depart from the snares of death.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 In the multitude of people is the king's glory; but in the want of people is the ruin of the prince.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 He that is slow to anger is of great understanding; but he that is hasty of spirit exalteth folly.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 A tranquil heart is the life of the flesh; but envy is the rottenness of the bones.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 He that oppresseth the poor blasphemeth his Maker; but he that is gracious unto the needy honoureth Him.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 The wicked is thrust down in his misfortune; but the righteous, even when he is brought to death, hath hope.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 In the heart of him that hath discernment wisdom resteth; but in the inward part of fools it maketh itself known.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Righteousness exalteth a nation; but sin is a reproach to any people.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 The king's favour is toward a servant that dealeth wisely; but his wrath striketh him that dealeth shamefully.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
