Deuteronomy 20
1 When thou goest forth to battle against thine enemies, and seest horses, and chariots, and a people more than thou, thou shalt not be afraid of them; for the LORD thy God is with thee, who brought thee up out of the land of Egypt.
Când ieşi la bătălie împotriva duşmanilor tăi şi vezi cai şi care şi un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.
2 And it shall be, when ye draw nigh unto the battle, that the priest shall approach and speak unto the people,
Şi va fi astfel, când vă veţi fi apropiat de bătălie, preotul să se apropie şi să vorbească poporului.
3 and shall say unto them: 'Hear, O Israel, ye draw nigh this day unto battle against your enemies; let not your heart faint; fear not, nor be alarmed, neither be ye affrighted at them;
Şi să le spună: Ascultă, Israele! Astăzi vă apropiaţi de bătălia împotriva duşmanilor voştri, să nu vă slăbească inimile; nu vă temeţi şi nu tremuraţi, nici nu vă înspăimântaţi din cauza lor.
4 for the LORD your God is He that goeth with you, to fight for you against your enemies, to save you.'
Pentru că DOMNUL Dumnezeul vostru este cel care merge cu voi, ca să lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri să vă salveze.
5 And the officers shall speak unto the people, saying: 'What man is there that hath built a new house, and hath not dedicated it? let him go and return to his house, lest he die in the battle, and another man dedicate it.
Şi administratorii să vorbească poporului, spunând: Cine este bărbatul care şi-a zidit o casă nouă şi nu a dedicat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o dedice altul.
6 And what man is there that hath planted a vineyard, and hath not used the fruit thereof? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man use the fruit thereof.
Şi cine este bărbatul care a sădit o vie şi nu a mâncat din ea? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să mănânce altul din ea.
7 And what man is there that hath betrothed a wife, and hath not taken her? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man take her.'
Şi cine este bărbatul care s-a logodit cu o femeie şi nu a luat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o ia altul.
8 And the officers shall speak further unto the people, and they shall say: 'What man is there that is fearful and faint-hearted? let him go and return unto his house, lest his brethren's heart melt as his heart.'
Şi administratorii să mai vorbească poporului şi să spună: Cine este bărbatul care este fricos şi are inima slabă? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să slăbească şi inima fraţilor săi, ca inima lui.
9 And it shall be, when the officers have made an end of speaking unto the people, that captains of hosts shall be appointed at the head of the people.
Şi va fi astfel, după ce administratorii vor termina de vorbit poporului, că vor pune căpetenii ai armatelor să conducă poporul.
10 When thou drawest nigh unto a city to fight against it, then proclaim peace unto it.
Când te apropii de o cetate ca să lupţi împotriva ei, să îi oferi pace.
11 And it shall be, if it make thee answer of peace, and open unto thee, then it shall be, that all the people that are found therein shall become tributary unto thee, and shall serve thee.
Şi va fi astfel, dacă îţi va da răspuns de pace şi îţi va deschide, atunci să fie astfel, tot poporul care se află în ea să îţi fie tributar şi să îţi servească.
12 And if it will make no peace with thee, but will make war against thee, then thou shalt besiege it.
Şi dacă nu va face pace cu tine, ci se va război împotriva ta, atunci să o asediezi.
13 And when the LORD thy God delivereth it into thy hand, thou shalt smite every male thereof with the edge of the sword;
Şi după ce DOMNUL Dumnezeul tău o va fi dat în mâinile tale, să loveşti fiecare parte bărbătească din ea prin ascuţişul sabiei,
14 but the women, and the little ones, and the cattle, and all that is in the city, even all the spoil thereof, shalt thou take for a prey unto thyself; and thou shalt eat the spoil of thine enemies, which the LORD thy God hath given thee.
Dar pe femei şi pe micuţi şi pe vite şi tot ce este în cetate, toată prada ei, să le iei pentru tine; şi să mănânci prada duşmanilor tăi, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
15 Thus shalt thou do unto all the cities which are very far off from thee, which are not of the cities of these nations.
Astfel să faci tuturor cetăţilor, care sunt foarte departe de tine, care nu sunt dintre cetăţile acestor naţiuni.
16 Howbeit of the cities of these peoples, that the LORD thy God giveth thee for an inheritance, thou shalt save alive nothing that breatheth,
Dar din cetăţile acestor popoare, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire, să nu laşi viu nimic ce respiră,
17 but thou shalt utterly destroy them: the Hittite, and the Amorite, the Canaanite, and the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite; as the LORD thy God hath commanded thee;
Ci să îi nimiceşti în întregime: pe hitiţi şi pe amoriţi şi pe canaaniţi şi pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi, precum ţi-a poruncit DOMNUL Dumnezeul tău,
18 that they teach you not to do after all their abominations, which they have done unto their gods, and so ye sin against the LORD your God.
Ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile lor, pe care le-au făcut dumnezeilor lor, şi să păcătuiţi împotriva DOMNULUI Dumnezeul vostru.
19 When thou shalt besiege a city a long time, in making war against it to take it, thou shalt not destroy the trees thereof by wielding an axe against them; for thou mayest eat of them, but thou shalt not cut them down; for is the tree of the field man, that it should be besieged of thee?
Când vei asedia o cetate mult timp, făcând război împotriva ei ca să o iei, să nu îi distrugi pomii dând cu securea în ei, pentru că poţi să mănânci din ei şi să nu îi retezi (pentru că pomul câmpului este viaţa omului) pentru a-i folosi în asediu,
20 Only the trees of which thou knowest that they are not trees for food, them thou mayest destroy and cut down, that thou mayest build bulwarks against the city that maketh war with thee, until it fall.
Numai pomii, pe care îi cunoşti că nu sunt pomi pentru hrană, să îi distrugi şi să îi retezi; şi să ridici întărituri împotriva cetăţii care face război cu tine, până când este cucerită.
