Proverbs 31
1 THE WORDS OF KING LEMUEL: The prophecie which his mother taught him.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 What my sonne! and what ye sonne of my wombe! and what, O sonne of my desires!
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Giue not thy strength vnto women, nor thy wayes, which is to destroy Kings.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 It is not for Kings, O Lemuel, it is not for Kings to drink wine nor for princes strog drinke,
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Lest he drinke and forget the decree, and change the iudgement of all the children of affliction.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Giue ye strong drinke vnto him that is readie to perish, and wine vnto them that haue griefe of heart.
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Let him drinke, that he may forget his pouertie, and remember his miserie no more.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Open thy mouth for the domme in the cause of all the children of destruction.
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Open thy mouth: iudge righteously, and iudge the afflicted, and the poore.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Who shall finde a vertuous woman? for her price is farre aboue the pearles.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 The heart of her husband trusteth in her, and he shall haue no neede of spoyle.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 She will doe him good, and not euill all the dayes of her life.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 She seeketh wooll and flaxe, and laboureth cheerefully with her handes.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 She is like the shippes of marchants: shee bringeth her foode from afarre.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 And she riseth, whiles it is yet night: and giueth the portion to her houshold, and the ordinarie to her maides.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 She considereth a field, and getteth it: and with the fruite of her handes she planteth a vineyarde.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 She girdeth her loynes with strength, and strengtheneth her armes.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 She feeleth that her marchandise is good: her candle is not put out by night.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 She putteth her handes to the wherue, and her handes handle the spindle.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 She stretcheth out her hand to the poore, and putteth foorth her hands to the needie.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 She feareth not the snowe for her familie: for all her familie is clothed with skarlet.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 She maketh her selfe carpets: fine linen and purple is her garment.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Her husband is knowen in the gates, when he sitteth with the Elders of the land.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 She maketh sheetes, and selleth them, and giueth girdels vnto the marchant.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Strength and honour is her clothing, and in the latter day she shall reioyce.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 She openeth her mouth with wisdome, and the lawe of grace is in her tongue.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 She ouerseeth the wayes of her housholde, and eateth not the bread of ydlenes.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Her children rise vp, and call her blessed: her husband also shall prayse her, saying,
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 Many daughters haue done vertuously: but thou surmountest them all.
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Fauour is deceitfull, and beautie is vanitie: but a woman that feareth the Lord, she shall be praysed.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Giue her of the fruite of her hands, and let her owne workes prayse her in the gates.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
