Proverbs 3
1 My sonne, forget not thou my Lawe, but let thine heart keepe my commandements.
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 For they shall increase the length of thy dayes and the yeeres of life, and thy prosperitie.
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 Let not mercie and trueth forsake thee: binde them on thy necke, and write them vpon the table of thine heart.
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 So shalt thou finde fauour and good vnderstanding in the sight of God and man.
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 Trust in the Lord with all thine heart, and leane not vnto thine owne wisdome.
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 In all thy wayes acknowledge him, and he shall direct thy wayes.
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 Be not wise in thine owne eyes: but feare the Lord, and depart from euill.
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 So health shalbe vnto thy nauel, and marowe vnto thy bones.
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 Honour the Lord with thy riches, and with the first fruites of all thine increase.
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 So shall thy barnes be filled with abundance, and thy presses shall burst with newe wine.
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 My sonne, refuse not the chastening of the Lord, neither be grieued with his correction.
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 For the Lord correcteth him, whome he loueth, euen as the father doeth the childe in whom he deliteth.
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 Blessed is the man that findeth wisedome, and the man that getteth vnderstanding.
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 For the marchandise thereof is better then the marchandise of siluer, and the gaine thereof is better then golde.
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 It is more precious then pearles: and all things that thou canst desire, are not to be compared vnto her.
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 Length of dayes is in her right hand, and in her left hand riches and glory.
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 Her wayes are wayes of pleasure, and all her pathes prosperitie.
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 She is a tree of life to them that lay holde on her, and blessed is he that retaineth her.
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 The Lord by wisdome hath layde the foundation of the earth, and hath stablished the heauens through vnderstanding.
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 By his knowledge the depthes are broken vp, and the cloudes droppe downe the dewe.
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 My sonne, let not these things depart from thine eyes, but obserue wisdome, and counsell.
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 So they shalbe life to thy soule, and grace vnto thy necke.
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 Then shalt thou walke safely by thy way: and thy foote shall not stumble.
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 If thou sleepest, thou shalt not bee afraide, and when thou sleepest, thy sleepe shalbe sweete.
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 Thou shalt not feare for any sudden feare, neither for the destruction of the wicked, when it commeth.
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 For the Lord shall be for thine assurance, and shall preserue thy foote from taking.
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 Withhold not the good from the owners thereof, though there be power in thine hand to doe it.
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 Say not vnto thy neighbour, Go and come againe, and to morow wil I giue thee, if thou now haue it.
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 Intend none hurt against thy neighbour, seeing he doeth dwell without feare by thee.
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 Striue not with a man causelesse, when he hath done thee no harme.
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 Bee not enuious for the wicked man, neither chuse any of his wayes.
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 For the frowarde is abomination vnto the Lord: but his secret is with the righteous.
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 The curse of the Lord is in the house of the wicked: but he blesseth the habitation of the righteous.
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 With the scornefull he scorneth, but hee giueth grace vnto the humble.
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 The wise shall inherite glorie: but fooles dishonour, though they be exalted.
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
