Proverbs 24
1 Be not thou enuious against euill men, neither desire to be with them.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 For their heart imagineth destruction, and their lippes speake mischiefe.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Through wisdome is an house builded, and with vnderstanding it is established.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 And by knowledge shall the chambers bee filled with all precious, and pleasant riches.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 A wise man is strong: for a man of vnderstanding encreaseth his strength.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 For with counsel thou shalt enterprise thy warre, and in the multitude of them that can giue counsell, is health.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Wisdome is hie to a foole: therefore he can not open his mouth in the gate.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Hee that imagineth to doe euill, men shall call him an autour of wickednes.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 The wicked thought of a foole is sinne, and the scorner is an abomination vnto men.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 If thou bee faint in the day of aduersitie, thy strength is small.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Deliuer them that are drawen to death: wilt thou not preserue them that are led to be slaine?
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 If thou say, Beholde, we knew not of it: he that pondereth the heartes, doeth not hee vnderstand it? and hee that keepeth thy soule, knoweth he it not? will not he also recompense euery man according to his workes?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 My sonne, eate hony, for it is good, and the hony combe, for it is sweete vnto thy mouth.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 So shall the knowledge of wisdome be vnto thy soule, if thou finde it, and there shall be an ende, and thine hope shall not be cut off.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Laye no waite, O wicked man, against the house of the righteous, and spoyle not his resting place.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 For a iust man falleth seuen times, and riseth againe: but the wicked fall into mischiefe.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Bee thou not glad when thine enemie falleth, and let not thine heart reioyce when hee stumbleth,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Least the Lord see it, and it displease him, and he turne his wrath from him.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Fret not thy selfe because of the malicious, neither be enuious at the wicked.
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 For there shall bee none ende of plagues to the euill man: the light of the wicked shall bee put out.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 My sonne feare the Lord, and the King, and meddle not with them that are sedicious.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 For their destruction shall rise suddenly, and who knoweth the ruine of them both?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 ALSO THESE THINGS PERTEINE TO THE WISE, It is not good to haue respect of any person in iudgement.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 He that saith to the wicked, Thou art righteous, him shall the people curse, and the multitude shall abhorre him.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 But to them that rebuke him, shall be pleasure, and vpon them shall come the blessing of goodnesse.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 They shall kisse the lippes of him that answereth vpright wordes.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Prepare thy worke without, and make readie thy thinges in the fielde, and after, builde thine house.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Be not a witnes against thy neighbour without cause: for wilt thou deceiue with thy lippes?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Say not, I wil doe to him, as he hath done to mee, I will recompence euery man according to his worke.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 I passed by the fielde of the slouthfull, and by the vineyarde of the man destitute of vnderstanding.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 And lo, it was al growen ouer with thornes, and nettles had couered the face thereof, and the stone wall thereof was broken downe.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Then I behelde, and I considered it well: I looked vpon it, and receiued instruction.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Yet a litle sleepe, a litle slumber, a litle folding of the handes to sleepe.
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 So thy pouertie commeth as one that traueileth by the way, and thy necessitie like an armed man.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
