Proverbs 23
1 When thou sittest to eate with a ruler, consider diligently what is before thee,
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 And put the knife to thy throte, if thou be a man giuen to the appetite.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Be not desirous of his deintie meates: for it is a deceiuable meate.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Trauaile not too much to be rich: but cease from thy wisdome.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Wilt thou cast thine eyes vpon it, which is nothing? for riches taketh her to her wings, as an eagle, and flyeth into the heauen.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Eate thou not the bread of him that hath an euil eye, neither desire his deintie meates.
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 For as though he thought it in his heart, so will hee say vnto thee, Eate and drinke: but his heart is not with thee.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Thou shalt vomit thy morsels that thou hast eaten, and thou shalt lose thy sweete wordes.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Speake not in the eares of a foole: for hee will despise the wisdome of thy wordes.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Remooue not the ancient boundes, and enter not into the fieldes of the fatherlesse.
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 For he that redeemeth them, is mightie: he will defend their cause against thee.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Apply thine heart to instruction, and thine eares to the wordes of knowledge.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Withhold not correction from the childe: if thou smite him with the rodde, he shall not die.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 My sonne, if thine heart be wise, mine heart shall reioyce, and I also.
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 And my reynes shall reioyce, when thy lips speake righteous things.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Let not thine heart bee enuious against sinners: but let it bee in the feare of the Lord continually.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 For surely there is an ende, and thy hope shall not be cut off.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 O thou my sonne, heare, and bee wise, and guide thine heart in the way.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Keepe not company with drunkards, nor with gluttons.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 For the drunkard and the glutton shall bee poore, and the sleeper shalbe clothed with ragges.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Obey thy father that hath begotten thee, and despise not thy mother when she is olde.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Bye the trueth, but sell it not: likewise wisdome, and instruction, and vnderstanding.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 The father of the righteous shall greatly reioyce, and hee that begetteth a wise childe, shall haue ioy of him.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Thy father and thy mother shall be glad, and she that bare thee shall reioyce.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 My sonne, giue mee thine heart, and let thine eyes delite in my wayes.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 For a whore is as a deepe ditche, and a strange woman is as a narrowe pitte.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Also she lyeth in wait as for a praye, and she increaseth the transgressers among men.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 To whome is woe? to whome is sorowe? to whom is strife? to whom is murmuring? to whom are woundes without cause? and to whome is the rednesse of the eyes?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Euen to them that tarie long at the wine, to them that goe, and seeke mixt wine.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Looke not thou vpon the wine, when it is red, and when it sheweth his colour in the cup, or goeth downe pleasantly.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 In the ende thereof it will bite like a serpent, and hurt like a cockatrise.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Thine eyes shall looke vpon strange women, and thine heart shall speake lewde things.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 And thou shalt bee as one that sleepeth in the middes of the sea, and as hee that sleepeth in the toppe of the maste.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 They haue stricken mee, shalt thou say, but I was not sicke: they haue beaten mee, but I knew not, when I awoke: therefore will I seeke it yet still.
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
