Proverbs 22
1 A good name is to be chosen aboue great riches, and louing fauour is aboue siluer and aboue golde.
Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
2 The rich and poore meete together: the Lord is the maker of them all.
Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
3 A prudent man seeth the plague, and hideth himselfe: but the foolish goe on still, and are punished.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
4 The rewarde of humilitie, and the feare of God is riches, and glory, and life.
Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
5 Thornes and snares are in the way of the frowarde: but he that regardeth his soule, will depart farre from them.
Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
6 Teache a childe in the trade of his way, and when he is olde, he shall not depart from it.
Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
7 The rich ruleth the poore, and the borower is seruant to the man that lendeth.
Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
8 He that soweth iniquitie, shall reape affliction, and the rodde of his anger shall faile.
Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
9 He that hath a good eye, he shalbe blessed: for he giueth of his bread vnto the poore.
Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
10 Cast out the scorner, and strife shall go out: so contention and reproche shall cease.
Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
11 Hee that loueth purenesse of heart for the grace of his lippes, the King shalbe his friend.
Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
12 The eyes of the Lord preserue knowledge: but hee ouerthroweth the wordes of the transgressour.
Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
13 The slouthfull man saith, A lyon is without, I shall be slaine in the streete.
Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
14 The mouth of strage women is as a deepe pit: he with whom the Lord is angry, shall fall therein.
Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
15 Foolishnesse is bounde in the heart of a childe: but the rodde of correction shall driue it away from him.
Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
16 Hee that oppresseth the poore to increase him selfe, and giueth vnto the riche, shall surely come to pouertie.
Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
17 Incline thine eare, and heare the wordes of the wise, and apply thine heart vnto my knowledge.
Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
18 For it shalbe pleasant, if thou keepe them in thy bellie, and if they be directed together in thy lippes.
Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
19 That thy confidence may be in the Lord, I haue shewed thee this day: thou therefore take heede.
Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
20 Haue not I written vnto thee three times in counsels and knowledge,
Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
21 That I might shewe thee the assurance of the wordes of trueth to answere the wordes of trueth to them that sende to thee?
Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
22 Robbe not the poore, because hee is poore, neither oppresse the afflicted in iudgement.
Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
23 For the Lord will defende their cause, and spoyle the soule of those that spoyle them.
Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
24 Make no friendship with an angrie man, neither goe with the furious man,
Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
25 Least thou learne his wayes, and receiue destruction to thy soule.
Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
26 Be not thou of them that touch the hand, nor among them that are suretie for debts.
Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
27 If thou hast nothing to paye, why causest thou that he should take thy bed from vnder thee?
Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
28 Thou shalt not remooue the ancient bounds which thy fathers haue made.
Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
29 Thou seest that a diligent man in his businesse standeth before Kings, and standeth not before the base sort.
Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
