Proverbs 21
1 The Kings heart is in the hand of the Lord, as the riuers of waters: he turneth it whithersoeuer it pleaseth him.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Euery way of a man is right in his owne eyes: but the Lord pondereth the hearts.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 To doe iustice and iudgement is more acceptable to the Lord then sacrifice.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 A hautie looke, and a proude heart, which is the light of the wicked, is sinne.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 The thoughtes of the diligent doe surely bring abundance: but whosoeuer is hastie, commeth surely to pouertie.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 The gathering of treasures by a deceitfull tongue is vanitie tossed to and from of them that seeke death.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 The robberie of the wicked shall destroy them: for they haue refused to execute iudgement.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 The way of some is peruerted and strange: but of the pure man, his worke is right.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 It is better to dwell in a corner of the house top, then with a contentious woman in a wide house.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 The soule of the wicked wisheth euill: and his neighbour hath no fauour in his eyes.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 When the scorner is punished, the foolish is wise: and when one instructeth the wise, he wil receiue knowledge.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 The righteous teacheth the house of the wicked: but God ouerthroweth the wicked for their euill.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 He that stoppeth his eare at the crying of the poore, he shall also cry and not be heard.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 A gift in secret pacifieth anger, and a gift in the bosome great wrath.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 It is ioye to the iust to doe iudgement: but destruction shalbe to the workers of iniquitie.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 A man that wandreth out of the way of wisdome, shall remaine in the congregation of the dead.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Hee that loueth pastime, shalbe a poore man: and he that loueth wine and oyle, shall not be riche.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 The wicked shalbe a ransome for the iust, and the transgressour for the righteous.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 It is better to dwell in the wildernesse, then with a contentious and angry woman.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 In the house of the wise is a pleasant treasure and oyle: but a foolish man deuoureth it.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 He that followeth after righteousnes and mercy, shall finde life, righteousnes, and glory.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 A wise man goeth vp into the citie of the mightie, and casteth downe the strength of the confidence thereof.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 He that keepeth his mouth and his tongue, keepeth his soule from afflictions.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Proude, hautie and scornefull is his name that worketh in his arrogancie wrath.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 The desire of the slouthfull slayeth him: for his hands refuse to worke.
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 He coueteth euermore greedily, but the righteous giueth and spareth not.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 The sacrifice of the wicked is an abomination: how much more when he bringeth it with a wicked minde?
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 A false witnes shall perish: but hee that heareth, speaketh continually.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 A wicked man hardeneth his face: but the iust, he will direct his way.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 There is no wisedome, neither vnderstanding, nor counsell against the Lord.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 The horse is prepared against the day of battell: but saluation is of the Lord.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
