Proverbs 14
1 A wise woman buildeth her house: but the foolish destroyeth it with her owne handes.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 He that walketh in his righteousnes, feareth the Lord: but he that is lewde in his wayes, despiseth him.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 In the mouth of the foolish is the rod of pride: but the lippes of the wise preserue them.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Where none oxen are, there the cribbe is emptie: but much increase cometh by the strength of the oxe.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A faithfull witnes will not lye: but a false record will speake lyes.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A scorner seeketh wisdome, and findeth it not: but knowledge is easie to him that will vnderstande.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Depart from the foolish man, when thou perceiuest not in him the lippes of knowledge.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 The wisdome of ye prudent is to vnderstand his way: but the foolishnes of the fooles is deceite.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 The foole maketh a mocke of sinne: but among the righteous there is fauour.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 The heart knoweth the bitternes of his soule, and the stranger shall not medle with his ioy.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 The house of the wicked shalbe destroyed: but the tabernacle of the righteous shall florish.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 There is a way that seemeth right to a man: but the issues thereof are the wayes of death.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Euen in laughing the heart is sorowful, and the ende of that mirth is heauinesse.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 The heart that declineth, shall be saciate with his owne wayes: but a good man shall depart from him.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 The foolish will beleeue euery thing: but the prudent will consider his steppes.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 A wise man feareth, and departeth from euill: but a foole rageth, and is carelesse.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 He that is hastie to anger, committeth follie, and a busie body is hated.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 The foolish do inherite follie: but the prudent are crowned with knowledge.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 The euill shall bowe before the good, and the wicked at the gates of the righteous.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 The poore is hated euen of his own neighbour: but the friendes of the rich are many.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 The sinner despiseth his neighbour: but he that hath mercie on the poore, is blessed.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Doe not they erre that imagine euill? but to them that thinke on good things, shalbe mercie and trueth.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 In all labour there is abundance: but the talke of the lippes bringeth onely want.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 The crowne of the wise is their riches, and the follie of fooles is foolishnes.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 A faithfull witnes deliuereth soules: but a deceiuer speaketh lyes.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In the feare of the Lord is an assured strength, and his children shall haue hope.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 The feare of the Lord is as a welspring of life, to auoyde the snares of death.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 In the multitude of the people is the honour of a King, and for the want of people commeth the destruction of the Prince.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 He that is slowe to wrath, is of great wisdome: but he that is of an hastie minde, exalteth follie.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 A sounde heart is the life of the flesh: but enuie is the rotting of the bones.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 He that oppresseth the poore, reprooueth him that made him: but hee honoureth him, that hath mercie on the poore.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 The wicked shall be cast away for his malice: but the righteous hath hope in his death.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Wisedome resteth in the heart of him that hath vnderstanding, and is knowen in the mids of fooles.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Iustice exalteth a nation, but sinne is a shame to the people.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 The pleasure of a King is in a wise seruant: but his wrath shalbe toward him that is lewde.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
