Matthew 25
1 Then the kingdome of heauen shalbe likened vnto tenne virgins, which tooke their lampes, and went foorth to meete the bridegrome.
Atunci împărăția cerului se va asemăna cu zece fecioare, care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.
2 And fiue of them were wise, and fiue foolish.
Și cinci dintre ele erau înțelepte și cinci fără minte.
3 The foolish tooke their lampes, but tooke none oyle with them.
Cele fără minte și-au luat candelele și nu au luat untdelemn cu ele;
4 But the wise tooke oyle in their vessels with their lampes.
Dar cele înțelepte au luat untdelemn în vasele lor, cu candelele lor.
5 Nowe while the bridegrome taried long, all slumbred and slept.
În timp ce mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit.
6 And at midnight there was a crie made, Behold, the bridegrome commeth: goe out to meete him.
Și la miezul nopții s-a făcut o strigare: Iată, vine mirele; ieșiți-i în întâmpinare.
7 Then all those virgins arose, and trimmed their lampes.
Atunci toate acele fecioare s-au ridicat și și-au pregătit candelele.
8 And the foolish said to the wise, Giue vs of your oyle, for our lampes are out.
Și cele fără minte au spus celor înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, pentru că ni s-au stins candelele.
9 But the wise answered, saying, Not so, lest there will not be ynough for vs and you: but goe ye rather to them that sell, and bye for your selues.
Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai degrabă duceți-vă la cei ce vând și cumpărați-vă.
10 And while they went to bye, the bridegrome came: and they that were readie, went in with him to the wedding, and the gate was shut.
Și pe când se duceau să cumpere, a venit mirele; și cele ce erau pregătite, au intrat cu el la nuntă; și ușa a fost închisă.
11 Afterwards came also the other virgins, saying, Lord, Lord, open to vs.
Și după aceea au venit și celelalte fecioare, spunând: Doamne, Doamne, deschide-ne.
12 But he answered, and said, Verely I say vnto you, I knowe you not.
Dar el a răspuns și a zis: Adevărat vă spun: Nu vă cunosc.
13 Watch therfore: for ye know neither the day, nor the houre, when the sonne of man will come.
Vegheați așadar, pentru că nu știți nici ziua nici ora în care vine Fiul omului.
14 For the kingdome of heauen is as a man that going into a strange countrey, called his seruants, and deliuered to them his goods.
Fiindcă împărăția cerului este ca un om, care, plecând într-o țară îndepărtată, a chemat pe robii săi și le-a încredințat averile sale.
15 And vnto one he gaue fiue talents, and to an other two, and to another one, to euery man after his own ability, and straightway went from home.
Și unuia i-a dat cinci talanți și altuia doi și altuia unul; fiecăruia conform capacităților lui; și imediat a plecat.
16 Then he that had receiued the fiue talents, went and occupied with them, and gained other fiue talents.
Atunci, cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut comerț cu ei și a făcut alți cinci talanți.
17 Likewise also, he that receiued two, he also gained other two.
Și tot așa, cel ce primise doi talanți, a câștigat și el alți doi.
18 But he that receiued that one, went and digged it in the earth, and hid his masters money.
Dar cel ce primise unul s-a dus și a săpat în pământ și a ascuns banii domnului său.
19 But after a long season, the master of those seruants came, and reckoned with them.
Și după mult timp domnul acelor robi vine și face socoteala cu ei.
20 Then came he that had receiued fiue talents, and brought other fiue talents, saying, Master, thou deliueredst vnto me fiue talents: behold, I haue gained with them other fiue talents.
Și cel ce primise cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, spunând: Domnule, mi-ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat pe lângă ei alți cinci talanți.
21 Then his master saide vnto him, It is well done good seruant and faithfull, Thou hast bene faithfull in litle, I will make thee ruler ouer much: enter into thy masters ioy.
Și domnul său i-a spus: Bine ai lucrat, rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține, te voi face stăpân peste multe; intră în bucuria domnului tău.
22 Also he that had receiued two talents, came, and said, Master, thou deliueredst vnto me two talents: behold, I haue gained two other talets more.
Și cel ce primise doi talanți a venit și a spus: Domnule, mi-ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat pe lângă ei alți doi talanți.
23 His master saide vnto him, It is well done good seruant, and faithfull, Thou hast bene faithfull in litle, I will make thee ruler ouer much: enter into thy masters ioy.
Domnul său i-a spus: Bine ai lucrat rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține, te voi face stăpân peste multe; intră în bucuria domnului tău.
24 Then he which had receiued the one talent, came, and said, Master, I knewe that thou wast an hard man, which reapest where thou sowedst not, and gatherest where thou strawedst not:
Atunci și cel ce primise un talant a venit și a spus: Domnule, te știam că ești om aspru, secerând de unde nu ai semănat și adunând de unde nu ai vânturat;
25 I was therefore afraide, and went, and hid thy talent in the earth: behold, thou hast thine owne.
Și mi-a fost teamă [și] m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău.
26 And his master answered, and said vnto him, Thou euill seruant, and slouthfull, thou knewest that I reape where I sowed not, and gather where I strawed not.
Și domnul său, răspunzând, i-a zis: Rob stricat și leneș, ai știut că secer de unde nu am semănat și adun de unde nu am vânturat;
27 Thou oughtest therefore to haue put my money to ye exchangers, and then at my comming should I haue receiued mine owne with vantage.
De aceea trebuia să dai banii mei schimbătorilor de bani și eu venind, aș fi primit ce este al meu cu dobândă.
28 Take therefore the talent from him, and giue it vnto him which hath tenne talents.
Luați de aceea talantul de la el și dați-l celui ce are zece talanți;
29 For vnto euery man that hath, it shall be giuen, and he shall haue abundance, and from him that hath not, euen that he hath, shalbe taken away.
Căci fiecăruia care are, i se va da și va avea din abundență; dar de la cel ce nu are, se va lua și ce are.
30 Cast therefore that vnprofitable seruant into vtter darkenes: there shalbe weeping and gnasshing of teeth.
Și aruncați pe robul nefolositor în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
31 And when the Sonne of man commeth in his glory, and all the holy Angels with him, then shall he sit vpon the throne of his glorie,
Când Fiul omului va veni în gloria sa și toți îngerii sfinți cu el, atunci va ședea pe tronul gloriei sale;
32 And before him shalbe gathered all nations, and he shall seperate them one from another, as a shepheard separateth the sheepe from ye goates.
Și înaintea lui vor fi adunate toate națiunile; și îi va separa pe unii de alții, precum păstorul separă oile de capre;
33 And he shall set the sheepe on his right hand, and the goates on the left.
Și va pune oile la dreapta sa, dar caprele la stânga.
34 Then shall ye king say to them on his right hand, Come ye blessed of my father: take the inheritance of the kingdome prepared for you from the foundation of the world.
Atunci Împăratul va spune celor de la dreapta lui: Veniți binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;
35 For I was an hungred, and ye gaue me meate: I thirsted, and ye gaue me drinke: I was a stranger, and ye tooke me in vnto you.
Fiindcă am fost flămând și mi-ați dat să mănânc; am fost însetat și mi-ați dat să beau; am fost străin și m-ați primit;
36 I was naked, and ye clothed me: I was sicke, and ye visited me: I was in prison, and ye came vnto me.
Gol și m-ați îmbrăcat; am fost bolnav și m-ați vizitat; am fost în închisoare și ați venit la mine.
37 Then shall the righteous answere him, saying, Lord, when sawe we thee an hungred, and fed thee? or a thirst, and gaue thee drinke?
Atunci cei drepți îi vor răspunde, zicând: Doamne, când te-am văzut noi flămând și ți-am dat să mănânci? Sau însetat și ți-am dat să bei?
38 And when sawe we thee a stranger, and tooke thee in vnto vs? or naked, and clothed thee?
Când te-am văzut noi străin și te-am primit? Sau gol și te-am îmbrăcat?
39 Or when sawe we thee sicke, or in prison, and came vnto thee?
Sau când te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit pe la tine?
40 And the King shall answere, and say vnto them, Verely I say vnto you, in as much as ye haue done it vnto one of the least of these my brethre, ye haue done it to me.
Și Împăratul va răspunde și le va zice: Adevărat vă spun: Întrucât ați făcut acestea unuia dintre cei mai neînsemnați frați ai mei, mie mi le-ați făcut.
41 Then shall he say vnto them on ye left hand, Depart from me ye cursed, into euerlasting fire, which is prepared for the deuill and his angels. (aiōnios g166)
Apoi va spune și celor de la stânga: Plecați de la mine, blestemaților, în focul veșnic, pregătit pentru diavol și îngerii lui; (aiōnios g166)
42 For I was an hungred, and ye gaue me no meate: I thirsted, and ye gaue me no drinke:
Fiindcă am fost flămând și nu mi-ați dat să mănânc; am fost însetat și nu mi-ați dat să beau;
43 I was a stranger, and ye tooke me not in vnto you: I was naked, and ye clothed me not: sicke, and in prison, and ye visited me not.
Am fost străin și nu m-ați primit; gol și nu m-ați îmbrăcat; bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat.
44 Then shall they also answere him, saying, Lord, when sawe we thee an hungred, or a thirst, or a stranger, or naked, or sicke, or in prison, and did not minister vnto thee?
Atunci îi vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când te-am văzut noi flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare și nu te-am servit?
45 Then shall he answere them, and say, Verely I say vnto you, in as much as ye did it not to one of the least of these, ye did it not to me.
Atunci le va răspunde, zicând: Adevărat vă spun: Întrucât nu ați făcut acestea unuia dintre cei mai neînsemnați din aceștia, mie nu mi le-ați făcut.
