Mark 6
1 And he departed thence, and came into his owne countrey, and his disciples followed him.
Și a ieșit de acolo. A venit în țara lui și discipolii lui L-au urmat.
2 And when the Sabbath was come, he began to teach in the Synagogue, and many that heard him, were astonied, and sayd, From whence hath this man these things? and what wisdome is this that is giuen vnto him, that euen such great workes are done by his hands?
Când a venit Sabatul, a început să învețe în sinagogă și mulți care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta aceste lucruri?” și: “Ce înțelepciune i-a fost dată acestui om, de se fac prin mâinile lui asemenea lucruri mărețe?
3 Is not this that carpenter Maries sonne, the brother of Iames and Ioses, and of Iuda and Simon? and are not his sisters here with vs? And they were offended in him.
Nu cumva acesta este tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Nu cumva surorile lui sunt aici cu noi?” Așa că s-au supărat pe el.
4 Then Iesus sayd vnto them, A Prophet is not without honour, but in his owne countrey, and among his owne kindred, and in his own house.
Isus le-a zis: “Un prooroc nu este lipsit de cinste decât în țara lui, între rudele lui și în casa lui.”
5 And he could there doe no great workes, saue that hee layd his hands vpon a fewe sicke folke, and healed them,
Acolo nu a putut face nicio lucrare măreață, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
6 And he marueiled at their vnbeliefe, and went about by ye townes on euery side, teaching.
El se mira din cauza necredinței lor. A mers prin sate și a învățat.
7 And he called vnto him the twelue, and began to send them forth two and two, and gaue them power ouer vncleane spirits,
A chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi; și le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
8 And commanded them that they should take nothing for their iourney, saue a staffe onely: neither scrip, neither bread, neither money in their girdles:
Le-a poruncit să nu-și ia nimic pentru călătorie, în afară de un toiag, doar un toiag: nici pâine, nici portofel, nici bani în pungă,
9 But that they should be shod with sandals, and that they should not put on two coates.
ci să poarte sandale și să nu-și pună două tunici.
10 And he sayd vnto them, Wheresoeuer ye shall enter into an house, there abide till ye depart thence.
El le-a spus: “Oriunde intrați într-o casă, rămâneți acolo până când veți pleca de acolo.
11 And whosoeuer shall not receiue you, nor heare you, when ye depart thence, shake off the dust that is vnder your feete, for a witnes vnto them. Verely I say vnto you, It shalbe easier for Sodom, or Gomorrha at the day of iudgement, then for that citie.
Oricine nu vă va primi și nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre ca mărturie împotriva lor. Cu siguranță, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora decât pentru acest oraș!”
12 And they went out, and preached, that men should amend their liues.
Ei au ieșit și propovăduiau oamenilor să se pocăiască.
13 And they cast out many deuils: and they anointed many that were sicke, with oyle, and healed them.
Au scos mulți demoni, au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
14 Then King Herod heard of him (for his name was made manifest) and sayd, Iohn Baptist is risen againe from the dead, and therefore great workes are wrought by him.
Regele Irod a auzit aceasta, căci numele lui devenise cunoscut, și a zis: “Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea aceste puteri lucrează în el.”
15 Other sayd, It is Elias, and some sayd, It is a Prophet, or as one of those Prophets.
Alții însă spuneau: “El este Ilie”. Alții au spus: “Este un profet sau ca unul dintre profeți”.
16 So when Herod heard it, he said, It is Iohn whom I beheaded: he is risen from the dead.
Dar Irod, când a auzit acestea, a zis: “Acesta este Ioan, pe care l-am decapitat. A înviat din morți”.
17 For Herod him selfe had sent forth, and had taken Iohn, and bound him in prison for Herodias sake, which was his brother Philippes wife, because he had maried her.
Căci însuși Irod trimisese să-l aresteze pe Ioan și-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
18 For Iohn sayd vnto Herod, It is not lawfull for thee to haue thy brothers wife.
Căci Ioan îi spusese lui Irod: “Nu-ți este îngăduit să ai pe soția fratelui tău”.
19 Therefore Herodias layd waite against him, and would haue killed him, but she could not:
Irodiada s-a pus împotriva lui și a vrut să-l ucidă, dar nu a putut,
20 For Herod feared Iohn, knowing that hee was a iust man, and an holy, and reuerenced him, and when he heard him, he did many things, and heard him gladly.
pentru că Irod se temea de Ioan, știind că este un om drept și sfânt, și l-a păstrat în siguranță. Când îl auzea, făcea multe lucruri și îl asculta cu plăcere.
21 But the time being conuenient, when Herod on his birth day made a banket to his princes and captaines, and chiefe estates of Galile:
Atunci a venit o zi potrivită, când Irod, de ziua lui de naștere, a dat o cină pentru nobilii săi, pentru arhierei și pentru căpeteniile Galileii.
22 And the daughter of the same Herodias came in, and daunced, and pleased Herod, and them that sate at table together, the King sayd vnto the mayde, Aske of me what thou wilt, and I will giue it thee.
Când însăși fiica Irodiadei a intrat și a dansat, a plăcut lui Irod și celor care stăteau cu el. Regele i-a spus tinerei: “Cere-mi tot ce vrei și îți voi da”.
23 And he sware vnto her, Whatsoeuer thou shalt aske of me, I will giue it thee, euen vnto the halfe of my kingdome.
El i-a jurat: “Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din regatul meu.”
24 So she went forth, and said to her mother, What shall I aske? And she said, Iohn Baptists head.
Ea a ieșit și a zis mamei sale: “Ce să cer?” Ea a spus: “Capul lui Ioan Botezătorul”.
25 Then she came in straightway with haste vnto the King, and asked, saying, I would that thou shouldest giue me euen now in a charger the head of Iohn Baptist.
Ea a venit îndată la rege și i-a zis: “Vreau să-mi dai acum capul lui Ioan Botezătorul pe un platou.”
26 Then the King was very sory: yet for his othes sake, and for their sakes which sate at table with him, he would not refuse her.
Împăratul a fost foarte mâhnit, dar, de dragul jurămintelor sale și al invitaților la masă, n-a vrut să o refuze.
27 And immediatly the King sent the hangman, and gaue charge that his head shoulde be brought in. So he went and beheaded him in the prison,
Imediat, regele a trimis un soldat din garda sa și a poruncit să aducă capul lui Ioan; acesta s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
28 And brought his head in a charger, and gaue it to the maide, and the maide gaue it to her mother.
i-a adus capul pe un platou și l-a dat tinerei domnișoare, iar tânăra domnișoară l-a dat mamei sale.
29 And when his disciples heard it, they came and tooke vp his body, and put it in a tombe.
Ucenicii Lui, auzind aceasta, au venit, au luat trupul Lui și l-au pus într-un mormânt.
30 And the Apostles gathered themselues together to Iesus, and tolde him all things, both what they had done, and what they had taught.
Apostolii s-au adunat la Isus și I-au povestit tot ce făcuseră și tot ce învățaseră.
31 And he sayd vnto them, Come ye apart into the wildernes, and rest a while: for there were many commers and goers, that they had not leasure to eate.
El le-a zis: “Veniți într-un loc pustiu și odihniți-vă puțin.” Căci erau mulți care veneau și plecau, și nu aveau timp liber nici măcar să mănânce.
32 So they went by ship out of the way into a desart place.
Ei s-au dus cu barca într-un loc pustiu, singuri.
33 But the people sawe them when they departed, and many knewe him, and ran a foote thither out of all cities, and came thither before them, and assembled vnto him.
Văzându-i mergând, mulți l-au recunoscut și au alergat acolo pe jos din toate cetățile. Au ajuns înaintea lor și au venit împreună la el.
34 Then Iesus went out, and sawe a great multitude, and had compassion on them, because they were like sheepe which had no shepheard: and he began to teach them many things.
Isus a ieșit, a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi fără păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
35 And when the day was nowe farre spent, his disciples came vnto him, saying, This is a desart place, and nowe the day is farre passed.
Când s-a făcut târziu, discipolii Lui au venit la El și i-au spus: “Locul acesta este pustiu și este târziu.
36 Let them depart, that they may goe into the countrey and townes about, and buy them bread: for they haue nothing to eate.
Trimiteți-i afară, ca să meargă în ținutul și în satele din jur și să-și cumpere pâine, căci nu au ce mânca.”
37 But he answered, and said vnto them, Giue yee them to eate. And they said vnto him, Shall we goe, and buy two hundreth peny worth of bread, and giue them to eate?
Dar El le-a răspuns: “Dați-le voi ceva de mâncare.” L-au întrebat: “Să mergem să cumpărăm pâine în valoare de două sute de denari și să le dăm ceva de mâncare?”.
38 Then he sayde vnto them, Howe many loaues haue ye? goe and looke. And when they knewe it, they sayd, Fiue, and two fishes.
El le-a zis: “Câte pâini aveți? Mergeți să vedeți.” Când au aflat, au spus: “Cinci și doi pești”.
39 So he commanded them to make them all sit downe by companies vpon the greene grasse.
Și le-a poruncit să se așeze toți în grupuri pe iarba verde.
40 Then they sate downe by rowes, by hundreds, and by fifties.
Și s-au așezat în rânduri, cu sutele și cu cincizeci.
41 And he tooke the fiue loaues, and the two fishes, and looked vp to heauen, and gaue thanks, and brake the loaues, and gaue them to his disciples to set before them, and the two fishes he deuided among them all.
A luat cele cinci pâini și cei doi pești; și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile, pe care le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor, iar cei doi pești i-a împărțit la toți.
42 So they did all eate, and were satisfied.
Toți au mâncat și s-au săturat.
43 And they tooke vp twelue baskets full of the fragments, and of the fishes.
Au luat douăsprezece coșuri pline cu bucățile frânte și cu peștii.
44 And they that had eaten, were about fiue thousand men.
Cei care au mâncat pâinile au fost cinci mii de oameni.
45 And straightway he caused his disciples to goe into the ship, and to goe before vnto the other side vnto Bethsaida, while he sent away the people.
Și îndată a pus pe ucenicii Săi să se urce în corabie și să meargă mai departe, în cealaltă parte, la Betsaida, în timp ce El însuși a trimis mulțimea.
46 Then assoone as he had sent them away, he departed into a mountaine to pray.
După ce și-a luat rămas bun de la ei, s-a urcat pe munte ca să se roage.
47 And when euen was come, the ship was in the mids of the sea, and he alone on the land.
Când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar el era singur pe uscat.
48 And he saw them troubled in rowing, (for the winde was contrary vnto them) and about the fourth watch of the night, hee came vnto them, walking vpon the sea, and would haue passed by them.
Văzându-i chinuiți la vâslit, pentru că vântul le era potrivnic, pe la a patra strajă a nopții, a venit la ei, mergând pe mare; și ar fi vrut să treacă pe lângă ei,
49 And when they saw him walking vpon the sea, they supposed it had bene a spirit, and cried out.
dar ei, când l-au văzut mergând pe mare, au crezut că este o fantomă și au strigat;
50 For they all saw him, and were sore afrayd: but anon he talked with them, and said vnto them, Be ye of good comfort: it is I, be not afrayd.
pentru că toți l-au văzut și s-au tulburat. Dar el a vorbit imediat cu ei și le-a spus: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
51 Then he went vp vnto them into the ship, and the winde ceased, and they were much more amased in them selues, and marueiled.
S-a urcat cu ei în barcă, iar vântul a încetat, iar ei erau foarte mirați între ei și se minunau;
52 For they had not considered the matter of the loaues, because their hearts were hardened.
pentru că nu înțeleseseră ce se întâmplase cu pâinile, dar aveau inima împietrită.
53 And they came ouer, and went into the land of Gennesaret, and arriued.
După ce au trecut dincolo, au ajuns la țărm, la Genesaret, și au acostat la țărm.
54 So when they were come out of the ship, straightway they knewe him,
După ce au ieșit din barcă, oamenii l-au recunoscut imediat,
55 And ran about throughout all that region round about, and began to cary hither and thither in couches all that were sicke, where they heard that he was.
și au alergat în toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe cei bolnavi pe saltelele lor acolo unde auziseră că se află.
56 And whithersoeuer he entred into townes, or cities, or villages, they laide their sicke in the streetes, and prayed him that they might touch at the least the edge of his garment. And as many as touched him, were made whole.
Oriunde intra — în sate, în orașe sau la țară —, ei îi așezau pe bolnavi în piețe și îl rugau să atingă doar franjurii hainei lui; și toți cei care se atingeau de el se făceau bine.
