John 11
1 And a certaine man was sicke, named Lazarus of Bethania, the towne of Marie, and her sister Martha.
Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
2 (And it was that Mary which anointed the Lord with oyntment, and wiped his feete with her heare, whose brother Lazarus was sicke.)
Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
3 Therefore his sisters sent vnto him, saying, Lord, beholde, he whome thou louest, is sicke.
De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
4 When Iesus heard it, he saide, This sickenes is not vnto death, but for the glorie of God, that the Sonne of God might be glorified thereby.
Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
5 Nowe Iesus loued Martha and her sister, and Lazarus.
Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
6 And after he had heard that he was sicke, yet abode hee two dayes still in the same place where he was.
De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
7 Then after that, said he to his disciples, Let vs goe into Iudea againe.
După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
8 The disciples saide vnto him, Master, the Iewes lately sought to stone thee, and doest thou goe thither againe?
Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
9 Iesus answered, Are there not twelue houres in the day? If a man walke in the day, hee stumbleth not, because he seeth the light of this world.
Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
10 But if a man walke in the night, hee stumbleth, because there is no light in him.
Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
11 These things spake he, and after, he said vnto them, Our friend Lazarus sleepeth: but I goe to wake him vp.
El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
12 Then said his disciples, Lord, if he sleepe, he shalbe safe.
Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
13 Howbeit, Iesus spake of his death: but they thought that he had spoken of the naturall sleepe.
Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
14 Then saide Iesus vnto them plainely, Lazarus is dead.
Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
15 And I am glad for your sakes, that I was not there, that ye may beleeue: but let vs go vnto him.
Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
16 Then saide Thomas (which is called Didymus) vnto his felow disciples, Let vs also goe, that we may die with him.
Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
17 Then came Iesus, and found that he had lien in the graue foure dayes alreadie.
Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
18 (Nowe Bethania was neere vnto Hierusalem, about fifteene furlongs off.)
Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
19 And many of ye Iewes were come to Martha and Marie to comfort them for their brother.
Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
20 Then Martha, when shee heard that Iesus was comming, went to meete him: but Mary sate still in the house.
Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
21 Then said Martha vnto Iesus, Lord, if thou hadst bene here, my brother had not bene dead.
Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
22 But now I know also, that whatsoeuer thou askest of God, God will giue it thee.
Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
23 Iesus said vnto her, Thy brother shall rise againe.
Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
24 Martha said vnto him, I know that he shall rise againe in the resurrection at the last day.
Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
25 Iesus saide vnto her, I am the resurrection and the life: he that beleeueth in me, though he were dead, yet shall he liue.
Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
Oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi tu asta?” (aiōn g165)
27 She said vnto him, Yea, Lord, I beleeue that thou art that Christ that Sonne of God, which should come into the world.
Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
28 And when she had so saide, she went her way, and called Mary her sister secretly, saying, The Master is come, and calleth for thee.
După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
29 And when she heard it, shee arose quickly, and came vnto him.
Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
30 For Iesus was not yet come into the towne, but was in the place where Martha met him.
Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
31 The Iewes then which were with her in the house, and comforted her, when they sawe Marie, that she rose vp hastily, and went out, folowed her, saying, She goeth vnto the graue, to weepe there.
Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
32 Then when Mary was come where Iesus was, and sawe him, she fell downe at his feete, saying vnto him, Lord, if thou haddest bene here, my brother had not bene dead.
Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
33 When Iesus therefore saw her weepe, and the Iewes also weepe which came with her, hee groned in the spirit, and was troubled in himselfe,
Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
34 And saide, Where haue ye layde him? They said vnto him, Lord, come and see.
și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
35 And Iesus wept.
Isus a plâns.
36 Then saide the Iewes, Beholde, how he loued him.
Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
37 And some of them saide, Coulde not he, which opened the eyes of the blinde, haue made also, that this man should not haue died?
Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
38 Iesus therefore againe groned in himselfe, and came to the graue. And it was a caue, and a stone was layde vpon it.
Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
39 Iesus saide, Take ye away the stone. Martha the sister of him that was dead, said vnto him, Lord, he stinketh alreadie: for he hath bene dead foure dayes.
Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
40 Iesus saide vnto her, Saide I not vnto thee, that if thou diddest beleeue, thou shouldest see the glorie of God?
Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
41 Then they tooke away the stone from the place where the dead was layde. And Iesus lift vp his eyes, and saide, Father, I thanke thee, because thou hast heard me.
Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
42 I knowe that thou hearest me alwayes, but because of the people that stand by, I said it, that they may beleeue, that thou hast sent me.
Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
43 As hee had spoken these things, hee cried with a loude voyce, Lazarus, come foorth.
După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
44 Then he that was dead, came forth, bound hande and foote with bandes, and his face was bound with a napkin. Iesus said vnto them, Loose him, and let him goe.
Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
45 Then many of the Iewes, which came to Mary, and had seene the thinges, which Iesus did, beleeued in him.
De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
46 But some of them went their way to the Pharises, and told them what things Iesus had done.
Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
47 Then gathered the hie Priests, and the Pharises a councill, and said, What shall we doe? For this man doeth many miracles.
Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
48 If we let him thus alone, all men will beleeue in him, and the Romanes will come and take away both our place, and the nation.
Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
49 Then one of them named Caiaphas, which was the hie Priest that same yere, said vnto them, Ye perceiue nothing at all,
Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
50 Nor yet doe you consider that it is expedient for vs, that one man die for the people, and that the whole nation perish not.
și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
51 This spake hee not of himselfe: but being hie Priest that same yere, he prophecied that Iesus should die for that nation:
Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
52 And not for that nation onely, but that he shoulde gather together in one the children of God, which were scattered.
și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
53 Then from that day foorth they consulted together, to put him to death.
Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
54 Iesus therefore walked no more openly among the Iewes, but went thence vnto a countrey neere to the wildernes, into a citie called Ephraim, and there continued with his disciples.
De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
55 And the Iewes Passeouer was at hande, and many went out of the countrey vp to Hierusalem before the Passeouer, to purifie themselues.
Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
56 Then sought they for Iesus, and spake among themselues, as they stoode in the Temple, What thinke ye, that he cometh not to the feast?
Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
57 Now both the high Priestes and the Pharises had giuen a commandement, that if any man knew where he were, he should shew it, that they might take him.
Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
