Genesis 27
1 And when Izhak was olde, and his eyes were dimme (so that he coulde not see) he called Esau his eldest sonne, and sayde vnto him, My sonne. And he answered him, I am here.
Şi s-a întâmplat, pe când Isaac era bătrân şi ochii săi erau atât de slabi încât nu mai putea să vadă, că a chemat pe Esau, fiul său cel mai în vârstă, şi i-a spus: Fiul meu; iar el i-a spus: Iată-mă.
2 Then he sayd, Beholde, I am nowe olde, and knowe not the day of my death:
Şi a spus: Iată acum, sunt bătrân, nu ştiu ziua morţii mele;
3 Wherefore nowe, I pray thee take thine instruments, thy quiuer and thy bowe, and get thee to the fielde, that thou mayest take mee some venison.
De aceea acum, ia, te rog, armele tale, tolba ta şi arcul tău şi du-te afară în câmp şi ia-mi ceva vânat;
4 Then make mee sauourie meate, such as I loue, and bring it me that I may eat, and that my soule may blesse thee, before I die.
Şi fă-mi mâncare gustoasă, aşa cum îmi place, şi adu-o la mine ca să mănânc; ca sufletul meu să te binecuvânteze înainte să mor.
5 (Nowe Rebekah heard, when Izhak spake to Esau his sonne) and Esau went into the fielde to hunt for venison, and to bring it.
Şi Rebeca a auzit când Isaac a vorbit lui Esau, fiul său. Şi Esau a mers la câmp să vâneze vânat şi să îl aducă.
6 Then Rebekah spake vnto Iaakob her sonne, saying, Beholde, I haue heard thy father talking with Esau thy brother, saying,
Şi Rebeca i-a vorbit lui Iacob, fiul ei, spunând: Iată, am auzit pe tatăl tău vorbindu-i lui Esau, fratele tău, spunând:
7 Bring mee vension, and make mee sauourie meate, that I may eate and blesse thee before the Lord, afore my death.
Adu-mi vânat şi fă-mi mâncare gustoasă ca să mănânc şi să te binecuvântez înaintea DOMNULUI înaintea morţii mele.
8 Nowe therefore, my sonne, heare my voyce in that which I command thee.
Acum, aşadar, fiul meu, ascultă de vocea mea, conform cu ceea ce îţi poruncesc.
9 Get thee nowe to the flocke, and bring me thence two good kids of the goates, that I may make pleasant meate of them for thy father, such as he loueth.
Du-te acum la turmă şi ia şi adu-mi de acolo doi iezi buni de la capre; şi îi voi face mâncare gustoasă pentru tatăl tău, aşa cum îi place;
10 Then shalt thou bring it to thy father, and he shall eate, to the intent that he may blesse thee before his death.
Şi o vei duce la tatăl tău, ca să mănânce şi să te binecuvânteze înaintea morţii sale.
11 But Iaakob sayde to Rebekah his mother, Beholde, Esau my brother is rough, and I am smoothe.
Şi Iacob a spus Rebecăi, mama lui: Iată, Esau fratele meu este un bărbat păros, iar eu sunt un bărbat alunecos;
12 My father may possibly feele me, and I shall seem to him to be a mocker: so shall I bring a curse vpon me, and not a blessing.
Tatăl meu poate mă va pipăi şi am să îi par ca un înşelător; şi voi aduce un blestem asupra mea şi nu o binecuvântare.
13 But his mother sayd vnto him, vpon me be thy curse, my sonne: onely heare my voyce, and go and bring me them.
Şi mama lui i-a spus: Asupra mea fie blestemul tău, fiul meu; ascultă doar de vocea mea şi du-te, adu-mi iezii.
14 So he went and set them, and brought them to his mother: and his mother made pleasant meat, such as his father loued.
Şi s-a dus şi i-a luat şi i-a adus la mama lui; şi mama lui a făcut mâncare gustoasă, aşa cum îi plăcea tatălui său.
15 And Rebekah tooke faire clothes of her elder sonne Esau, which were in her house, and clothed Iaakob her yonger sonne:
Şi Rebeca a luat haine bune care erau cu ea în casă, de la fiul ei mai în vârstă, Esau, şi le-a pus peste Iacob, fiul ei mai tânăr;
16 And she couered his hands and the smoothe of his necke with the skinnes of the kiddes of the goates.
Şi ea a pus pieile iezilor de capre peste mâinile lui şi peste partea alunecoasă a gâtului său;
17 Afterward she put the pleasant meate and bread, which she had prepared, in the hand of her sonne Iaakob.
Şi a dat mâncarea gustoasă şi pâinea, pe care le-a pregătit, în mâna fiului ei, Iacob.
18 And when he came to his father, he sayd, My father. Who answered, I am here: who art thou, my sonne?
Şi el a venit la tatăl său şi a spus: Tată; iar el a spus: Iată-mă, cine eşti tu, fiul meu?
19 And Iaakob sayde to his father, I am Esau thy first borne, I haue done as thou badest me, arise, I pray thee: sit vp and eate of my venison, that thy soule may blesse me.
Şi Iacob i-a spus tatălui său: Eu sunt Esau, întâiul tău născut; am făcut după cum m-ai rugat; ridică-te, te rog, şezi şi mănâncă din vânatul meu, ca sufletul tău să mă binecuvânteze.
20 Then Izhak said vnto his sonne, Howe hast thou founde it so quickly my sonne? Who sayde, Because the Lord thy God brought it to mine hande.
Şi Isaac a spus fiului său: Cum se face că ai găsit vânat aşa repede, fiul meu? Iar el a spus: Pentru că DOMNUL Dumnezeul tău l-a adus la mine.
21 Againe sayde Izhak vnto Iaakob, Come neere nowe, that I may feele thee, my sonne, whether thou be that my sonne Esau or not.
Şi Isaac i-a spus lui Iacob: Vino aproape, te rog, să te pipăi, fiul meu, dacă eşti sau nu adevăratul meu fiu Esau.
22 Then Iaakob came neere to Izhak his father, and he felt him and sayd, The voyce is Iaakobs voyce, but the hands are the hands of Esau.
Şi Iacob s-a apropiat de Isaac, tatăl său; iar el l-a pipăit şi a spus: Vocea este vocea lui Iacob, dar mâinile sunt mâinile lui Esau.
23 (For he knewe him not, because his hands were rough as his brother Esaus hands: wherefore he blessed him)
Şi nu l-a recunoscut, din cauză că mâinile lui erau păroase, ca mâinile fratelui său Esau, aşa că l-a binecuvântat.
24 Againe he sayd, Art thou that my sonne Esau? Who answered, Yea.
Şi a spus: Eşti tu adevăratul meu fiu Esau? Iar el a spus: Eu sunt.
25 Then said he, Bring it me hither, and I will eate of my sonnes venison, that my soule may blesse thee. And he brought it to him, and he ate: also he brought him wine, and he dranke.
Iar el a spus: Adu-o aproape de mine şi voi mânca din vânatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvânteze. Şi a adus-o aproape de el şi a mâncat; şi i-a adus vin şi a băut.
26 Afterward his father Izhak sayd vnto him, Come neere nowe, and kisse me, my sonne.
Şi tatăl său Isaac i-a spus: Vino aproape acum şi sărută-mă, fiul meu.
27 And hee came neere and kissed him. Then he smellled the sauour of his garmentes, and blessed him, and sayde, Behold, the smelll of my sonne is as the smelll of a fielde, which the Lord hath blessed.
Şi a venit aproape şi l-a sărutat; şi a mirosit mirosul hainelor lui şi l-a binecuvântat şi a spus: Vezi, mirosul fiului meu este ca mirosul unui câmp pe care DOMNUL l-a binecuvântat;
28 God giue thee therefore of the dewe of heauen, and the fatnesse of the earth, and plentie of wheate and wine.
De aceea Dumnezeu să îţi dea din roua cerului şi din grăsimea pământului şi abundenţă de grâne şi vin;
29 Let people bee thy seruantes, and nations bowe vnto thee: be Lord ouer thy brethren, and let thy mothers children honour thee. cursed be he that curseth thee, and blessed be he that blesseth thee.
Să te servească poporul şi naţiuni să ţi se prosterneze, fii domn peste fraţii tăi şi fiii mamei tale să ţi se prosterneze; blestemat fie cel ce te blestemă şi binecuvântat fie cel ce te binecuvântează.
30 And when Izhak had made an ende of blessing Iaakob, and Iaakob was scarce gone out from the presence of Izhak his father, then came Esau his brother from his hunting,
Şi s-a întâmplat, îndată ce Isaac a terminat de binecuvântat pe Iacob şi Iacob tocmai ce ieşise dinaintea lui Isaac, tatăl său, că Esau, fratele său, a venit de la vânătoarea sa.
31 And hee also prepared sauourie meate and brought it to his father, and sayd vnto his father, Let my father arise, and eat of his sonnes venison, that thy soule may blesse me.
Şi el de asemenea a făcut mâncare gustoasă şi a adus-o tatălui său şi a spus tatălui său: Să se ridice tatăl meu şi să mănânce din vânatul fiului său, ca sufletul tău să mă binecuvânteze.
32 But his father Izhak sayde vnto him, Who art thou? And he answered, I am thy sonne, euen thy first borne Esau.
Şi Isaac tatăl său i-a spus: Cine eşti tu? Iar el a spus: Eu sunt fiul tău, întâiul tău născut Esau.
33 Then Izhak was stricken with a marueilous great feare, and sayde, Who and where is hee that hunted venison, and brought it mee, and I haue eate of all before thou camest? and I haue blessed him, therefore he shalbe blessed.
Şi Isaac s-a cutremurat peste măsură de mult şi a spus: Cine? Unde este cel ce a luat vânat şi l-a adus la mine şi am mâncat din tot înainte de a veni tu şi l-am binecuvântat? Da şi va fi binecuvântat.
34 When Esau heard the wordes of his father, he cryed out with a great crye and bitter, out of measure, and sayde vnto his father, Blesse me, euen me also, my father.
Şi când Esau a auzit cuvintele tatălui său, a strigat cu un strigăt mare şi grozav de amar şi a spus tatălui său: Binecuvântează-mă şi pe mine tată.
35 Who answered, Thy brother came with subtiltie, and hath taken away thy blessing.
Iar el a spus: Fratele tău a venit cu viclenie şi ţi-a luat binecuvântarea.
36 Then he sayde, Was hee not iustly called Iaakob? for hee hath deceiued mee these two times: he tooke my birthright, and loe, nowe hath he taken my blessing. Also he sayd, Hast thou not reserued a blessing for me?
Iar el a spus: Nu pe drept este numit el Iacob? Pentru că m-a înlocuit în aceste două dăţi, a luat dreptul meu de întâi născut; şi acum, iată, a luat şi binecuvântarea mea. Şi a spus: Nu ai păstrat o binecuvântare pentru mine?
37 Then Izhak answered, and sayd vnto Esau, Beholde, I haue made him thy lorde, and all his brethre haue I made his seruants: also with wheate and wine haue I furnished him, and vnto thee now what shall I doe, my sonne?
Şi Isaac a răspuns şi i-a zis lui Esau: Iată, l-am făcut domnul tău şi pe toţi fraţii lui i-am dat ca servitori; şi cu grâne şi vin l-am susţinut şi ce să îţi fac acum, fiul meu?
38 Then Esau sayde vnto his father, Hast thou but one blessing my father? blesse mee, euen me also, my father: and Esau lifted vp his voyce, and wept.
Şi Esau a spus tatălui său: Ai doar o singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă şi pe mine tată. Şi Esau şi-a înălţat vocea şi a plâns.
39 Then Izhak his father answered, and sayde vnto him, Behold, the fatnesse of the earth shall be thy dwelling place, and thou shalt haue of the dewe of heauen from aboue.
Şi Isaac, tatăl lui, a răspuns şi i-a zis: Iată, locuinţa ta va fi grăsimea pământului şi din roua cerului de sus.
40 And by thy sword shalt thou liue, and shalt be thy brothers seruant. But it shall come to passe, when thou shalt get the masterie, that thou shalt breake his yoke from thy necke.
Şi prin sabia ta vei trăi şi vei servi fratelui tău; şi se va întâmpla când vei avea stăpânirea, că vei desface jugul lui de pe gâtul tău.
41 Therefore Esau hated Iaakob, because of the blessing, wherewith his father blessed him. And Esau thought in his minde, The dayes of mourning for my father will come shortly, then I will slay may brother Iaakob.
Şi Esau a urât pe Iacob din cauza binecuvântării cu care tatăl său l-a binecuvântat; şi Esau a spus în inima sa: Zilele de jelire pentru tatăl meu sunt aproape; atunci voi ucide pe fratele meu Iacob.
42 And it was told to Rebekah of the wordes of Esau her elder sonne, and shee sent and called Iaakob her yonger sonne, and sayd vnto him, Beholde, thy brother Esau is comforted against thee, meaning to kill thee:
Şi aceste cuvinte ale lui Esau, fiul ei mai în vârstă, au fost spuse Rebecăi; şi ea a trimis şi a chemat pe Iacob, fiul ei mai tânăr, şi i-a spus: Iată, fratele tău, Esau, se mângâie referitor la tine, hotărât să te ucidă.
43 Now therefore my sonne, heare my voyce, arise, and flee thou to Haran to my brother Laban,
De aceea acum, fiul meu, ascultă de vocea mea; şi ridică-te, fugi la Laban, fratele meu, la Haran.
44 And tarie with him a while vntill thy brothers fiercenesse be swaged,
Şi rămâi cu el câteva zile, până ce furia fratelui tău se întoarce;
45 And till thy brothers wrath turne away from thee, and hee forget the thinges, which thou hast done to him: then will I sende and take thee from thence: why shoulde I bee depriued of you both in one day?
Până ce mânia fratelui tău se întoarce de la tine şi uită ce i-ai făcut; atunci voi trimite şi te voi aduce de acolo; şi de ce să fiu lipsită de voi doi într-o singură zi?
46 Also Rebekah said to Izhak, I am weary of my life, for the daughters of Heth. If Iaakob take a wife of the daughters of Heth like these of the daughters of the lande, what auaileth it me to liue?
Şi Rebeca i-a spus lui Isaac: M-am săturat de viaţa mea din cauza fiicelor lui Het; dacă Iacob ia o soţie dintre fiicele lui Het, ca acestea dintre fiicele ţării, la ce bun îmi va fi viaţa?
