2 Corinthians 7
1 Seing then we haue these promises, dearely beloued, let vs clense our selues from all filthinesse of the flesh and spirit, and finish our sanctification in the feare of God.
Deci, iubiților, având aceste făgăduințe, să ne curățim de orice spurcăciune a cărnii și a duhului, desăvârșind sfințenia în frica lui Dumnezeu.
2 Receiue vs: we haue done wrong to no man: we haue corrupted no man: we haue defrauded no man.
Deschideți-ne inimile voastre. Nu am greșit față de nimeni. Nu am corupt pe nimeni. Nu am profitat de nimeni.
3 I speake it not to your condemnation: for I haue said before, that ye are in our hearts, to die and liue together.
Nu spun aceasta ca să vă condamn, căci am mai spus că sunteți în inimile noastre pentru a muri împreună și a trăi împreună.
4 I vse great boldnesse of speach toward you: I reioyce greatly in you: I am filled with comfort, and am exceeding ioyous in all our tribulation.
Mare este îndrăzneala mea de a vorbi față de voi. Mare este lăudăroșenia mea în numele vostru. Sunt plin de mângâiere. Debordez de bucurie în tot necazul nostru.
5 For when we were come into Macedonia, our flesh had no rest, but we were troubled on euery side, fightings without, and terrours within.
Căci, când am ajuns în Macedonia, carnea noastră nu a avut nici o ușurare, ci am fost chinuiți din toate părțile. Luptele erau afară. Frica era înăuntru.
6 But God, that comforteth the abiect, comforted vs at the comming of Titus:
Cu toate acestea, Cel care îi mângâie pe cei umili, Dumnezeu, ne-a mângâiat prin venirea lui Titus,
7 And not by his comming onely, but also by the consolation wherewith he was comforted of you, when he tolde vs your great desire, your mourning, your feruent minde to me warde, so that I reioyced much more.
și nu numai prin venirea lui, ci și prin mângâierea cu care a fost mângâiat în voi, în timp ce ne povestea despre dorul vostru, despre jalea voastră și despre zelul vostru pentru mine, așa că m-am bucurat și mai mult.
8 For though I made you sorie with a letter, I repent not, though I did repent: for I perceiue that the same epistle made you sorie, though it were but for a season.
Căci, deși v-am mâhnit cu scrisoarea mea, nu regret, deși am regretat-o. Căci văd că scrisoarea mea v-a întristat, deși numai pentru o vreme.
9 I nowe reioyce, not that ye were sorie, but that ye sorowed to repentance: for ye sorowed godly, so that in nothing ye were hurt by vs.
Acum mă bucur, nu pentru că v-ați întristat, ci pentru că v-ați întristat până la pocăință. Căci v-ați mâhnit în mod dumnezeiesc, ca să suferiți o pierdere din partea noastră în nimic.
10 For godly sorowe causeth repentance vnto saluation, not to be repented of: but the worldly sorowe causeth death.
Căci întristarea evlavioasă produce pocăința care duce la mântuire, care nu aduce niciun regret. Dar întristarea lumii produce moarte.
11 For beholde, this thing that ye haue bene godly sory, what great care it hath wrought in you: yea, what clearing of yourselues: yea, what indignation: yea, what feare: yea, howe great desire: yea, what a zeale: yea, what reuenge: in all things ye haue shewed your selues, that ye are pure in this matter.
Căci iată, același lucru, că ați fost întristați în mod dumnezeiesc, ce grijă serioasă a lucrat în voi. Da, ce apărare, indignare, teamă, dorință, zel și răzbunare! În toate v-ați demonstrat că erați curați în această chestiune.
12 Wherefore, though I wrote vnto you, I did not it for his cause that had done the wrong, neither for his cause that had the iniurie, but that our care toward you in the sight of God might appeare vnto you.
Așadar, deși v-am scris, nu am scris pentru cauza celui care a greșit, nici pentru cauza celui care a suferit greșeala, ci pentru ca grija voastră sinceră față de noi să se arate în voi în fața lui Dumnezeu.
13 Therefore we were comforted, because ye were comforted: but rather we reioyced much more for the ioye of Titus, because his spirit was refreshed by you all.
De aceea am fost mângâiați. În mângâierea noastră, ne-am bucurat și mai mult pentru bucuria lui Titus, pentru că duhul lui a fost împrospătat de voi toți.
14 For if that I haue boasted any thing to him of you, I haue not bene ashamed: but as I haue spoken vnto you all things in trueth, euen so our boasting vnto Titus was true.
Căci, dacă în ceva m-am lăudat cu el în numele vostru, nu am fost dezamăgit. Ci, după cum v-am spus toate lucrurile în adevăr, tot așa și slava noastră, pe care am făcut-o înaintea lui Titus, s-a dovedit a fi adevăr.
15 And his inwarde affection is more aboundant toward you, when he remembreth the obedience of you all, and howe with feare and trembling ye receiued him.
Afecțiunea lui este și mai mare față de voi, în timp ce își amintește de toată ascultarea voastră, de modul în care l-ați primit cu frică și cu cutremur.
16 I reioyce therefore that I may put my confidence in you in all things.
Mă bucur că în toate sunt încredințat cu privire la voi.
