2 Corinthians 7
1 Seing then we haue these promises, dearely beloued, let vs clense our selues from all filthinesse of the flesh and spirit, and finish our sanctification in the feare of God.
De aceea având aceste promisiuni, preaiubiților, să ne curățim de fiecare întinare a cărnii și a duhului, desăvârșind sfințenia în teama de Dumnezeu.
2 Receiue vs: we haue done wrong to no man: we haue corrupted no man: we haue defrauded no man.
Primiți-ne; noi nu am nedreptățit pe nimeni, nu am corupt pe nimeni, nu am înșelat pe nimeni.
3 I speake it not to your condemnation: for I haue said before, that ye are in our hearts, to die and liue together.
Nu spre condamnare vorbesc, fiindcă am spus înainte că sunteți în inimile noastre pentru a muri și a trăi cu voi.
4 I vse great boldnesse of speach toward you: I reioyce greatly in you: I am filled with comfort, and am exceeding ioyous in all our tribulation.
Mare este cutezanța vorbirii mele către voi, mare este fala mea cu voi; sunt umplut de mângâiere, sunt peste măsură de bucuros în tot necazul nostru.
5 For when we were come into Macedonia, our flesh had no rest, but we were troubled on euery side, fightings without, and terrours within.
Fiindcă și după ce noi am venit în Macedonia, carnea noastră nu a avut odihnă, ci am fost chinuiți din toate părțile; dinafară lupte, dinăuntru temeri.
6 But God, that comforteth the abiect, comforted vs at the comming of Titus:
Cu toate acestea, Dumnezeu, care mângâie pe cei înjosiți, ne-a mângâiat prin venirea lui Titus;
7 And not by his comming onely, but also by the consolation wherewith he was comforted of you, when he tolde vs your great desire, your mourning, your feruent minde to me warde, so that I reioyced much more.
Și nu doar prin venirea lui, ci și prin mângâierea cu care a fost mângâiat de voi, când ne-a istorisit dorul vostru, plânsul vostru, zelul vostru pentru mine, așa că eu m-am bucurat mai mult.
8 For though I made you sorie with a letter, I repent not, though I did repent: for I perceiue that the same epistle made you sorie, though it were but for a season.
Pentru că deși v-am întristat cu o epistolă, nu mă pocăiesc, deși m-am pocăit; fiindcă văd că aceeași epistolă v-a întristat, cel puțin pentru un timp.
9 I nowe reioyce, not that ye were sorie, but that ye sorowed to repentance: for ye sorowed godly, so that in nothing ye were hurt by vs.
Acum mă bucur, nu pentru că v-ați întristat, ci pentru că v-ați întristat până la pocăință; fiindcă v-ați întristat conform evlaviei, ca de la noi să nu aveți pagubă în nimic.
10 For godly sorowe causeth repentance vnto saluation, not to be repented of: but the worldly sorowe causeth death.
Fiindcă întristarea evlavioasă lucrează pocăință până la salvare irevocabilă; dar întristarea lumii lucrează moarte.
11 For beholde, this thing that ye haue bene godly sory, what great care it hath wrought in you: yea, what clearing of yourselues: yea, what indignation: yea, what feare: yea, howe great desire: yea, what a zeale: yea, what reuenge: in all things ye haue shewed your selues, that ye are pure in this matter.
Căci, iată, același lucru care v-a întristat conform evlaviei, ce sârguință a lucrat în voi, și ce dezvinovățire, și ce indignare, și ce teamă, și ce dor, și ce zel, și ce răzbunare! În toate v-ați dovedit a fi curați în lucrul acesta.
12 Wherefore, though I wrote vnto you, I did not it for his cause that had done the wrong, neither for his cause that had the iniurie, but that our care toward you in the sight of God might appeare vnto you.
De aceea deși v-am scris, nu v-am scris nici din cauza celui ce a făcut nedreptate, nici din cauza celui ce a suferit nedreptate, ci ca sârguința noastră pentru voi înaintea lui Dumnezeu să vi se arate.
13 Therefore we were comforted, because ye were comforted: but rather we reioyced much more for the ioye of Titus, because his spirit was refreshed by you all.
Din această cauză am fost mângâiați în mângâierea voastră, da, ne-am bucurat și mai mult de bucuria lui Titus, pentru că duhul lui a fost înviorat de voi toți.
14 For if that I haue boasted any thing to him of you, I haue not bene ashamed: but as I haue spoken vnto you all things in trueth, euen so our boasting vnto Titus was true.
Căci dacă m-am fălit [înaintea] lui cu ceva despre voi, nu mă rușinez; ci așa cum v-am vorbit toate în adevăr, chiar așa fala noastră, care este înaintea lui Titus, s-a aflat ca adevăr.
15 And his inwarde affection is more aboundant toward you, when he remembreth the obedience of you all, and howe with feare and trembling ye receiued him.
Și simpatia lui lăuntrică este mai abundentă față de voi, când își amintește de ascultarea voastră a tuturor, cum l-ați primit cu teamă și [cu] tremur.
16 I reioyce therefore that I may put my confidence in you in all things.
De aceea mă bucur că mă încred în voi în toate.
