Ruth 1
1 There was a famine during the time when the judges ruled Israel, so a man left Bethlehem in Judah and went to live in exile in the country of Moab, along with his wife and two sons.
Şi s-a întâmplat, în zilele când judecătorii conduceau, că era o foamete în ţară. Şi un anumit bărbat din Betleem-Iuda a mers să locuiască temporar în ţara Moabului, el şi soţia lui şi cei doi fii ai lui.
2 His name was Elimelech, and his wife's name Naomi. His sons were called Mahlon and Chilion. They were Ephrathites from Bethlehem in Judah. They went to the country of Moab and lived there.
Şi numele bărbatului era Elimelec şi numele soţiei lui, Naomi, şi numele celor doi fii ai lui erau Mahlon şi Chilion, efratiţi din Betleem-Iuda. Şi au venit în ţara Moabului şi au rămas acolo.
3 However, Elimelech, Naomi's husband, died, and she was left with her two sons.
Şi Elimelec, soţul lui Naomi, a murit; şi ea a fost lăsată cu cei doi fii ai ei.
4 The sons married Moabite women. One was called Orpah, the other was called Ruth. After about ten years,
Şi ei şi-au luat soţii dintre femeile Moabului, numele uneia era Orpa şi numele celeilalte, Rut; şi au locuit acolo cam zece ani.
5 both Mahlon and Chilion died. Naomi was left alone, without her two sons or her husband.
Şi Mahlon şi Chilion au murit de asemenea amândoi; şi femeia a fost lăsată fără cei doi fii ai ei şi fără soţul ei.
6 So she and her daughters-in-law prepared to leave the country of Moab and return home because she had heard that the Lord had blessed his people there with food.
Atunci s-a ridicat cu nurorile ei să se întoarcă din ţara Moabului; fiindcă auzise în ţara Moabului cum DOMNUL cercetase pe poporul său, dându-le pâine.
7 She left the place where she had been living and with her two daughters-in-law set out on the road back to the land of Judah.
De aceea a ieşit din locul unde era şi cele două nurori ale ei au ieşit împreună cu ea; şi au pornit la drum să se întoarcă în ţara lui Iuda.
8 However, as they left, Naomi said to her two daughters-in-law, “Each of you, go back to your mother's homes, and may the Lord be as kind to you as you have been to me, and to those who have died.
Şi Naomi le-a spus celor două nurori ale ei: Duceţi-vă, întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale; DOMNUL să se poarte bine cu voi, precum şi voi v-aţi purtat cu cei morţi şi cu mine.
9 May the Lord give you a good home with another husband.” She kissed them, and they all started to cry loudly.
DOMNUL să vă dea să găsiţi odihnă, fiecare în casa soţului ei. Apoi le-a sărutat; iar ele şi-au ridicat vocea şi au plâns.
10 “No! We want to go back with you to your people,” they replied.
Şi i-au spus: Ne vom întoarce negreşit cu tine la poporul tău.
11 “Why do you want to go back with me?” Naomi asked. “I'm not able to have any more sons for you to marry.
Iar Naomi a spus: Întoarceţi-vă, fiicele mele, de ce să mergeţi cu mine? Mai sunt încă fii în pântecele meu ca să fie soţii voştri?
12 Go back home, my daughters, because I'm too old to marry again. Even if I were to sleep with a new husband tonight and had sons,
Întoarceţi-vă, fiicele mele, duceţi-vă; fiindcă sunt prea bătrână să am soţ. Dacă aş spune: Am speranţă, dacă aş avea un soţ chiar în această noapte şi de asemenea aş naşte fii,
13 would you wait for them to grow up? Would you decide you weren't going to marry anyone else? No. The whole situation is more bitter for me than it is for you, for the Lord has turned against me!”
Aţi aştepta pentru ei până când ar fi mari? Aţi sta pentru ei fără a avea soţi? Nu, fiicele mele; fiindcă sunt mâhnită mult pentru voi, pentru că mâna DOMNULUI a ieșit împotriva mea.
14 They started crying loudly again. Then Orpah kissed her mother-in-law goodbye. But Ruth held on tightly to Naomi.
Şi ele şi-au ridicat vocea şi au plâns din nou; şi Orpa a sărutat pe soacra ei, dar Rut s-a lipit de ea.
15 “Look, your sister-in-law is going back to her people and her gods. Go back home with her,” said Naomi.
Şi a spus: Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnata ta.
16 But Ruth replied, “Please don't keep on telling me to leave you and go back. Where you go, I will go. Where you live, I will live. Your people will be my people. Your God will be my God.
Şi Rut a spus: Nu mă ruga să te părăsesc, sau să mă întorc şi să nu te urmez, fiindcă oriunde mergi, voi merge şi eu; şi unde găzduieşti tu, voi găzdui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău, Dumnezeul meu.
17 Where you die, I will die, and there I will be buried. May the Lord punish me harshly if I let anything but death separate us!”
Unde mori tu, voi muri şi eu, şi acolo voi fi îngropată; astfel să îmi facă DOMNUL, şi de asemenea mai mult, dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine.
18 When Naomi saw that Ruth was determined to go with her, she stopped telling Ruth to go home.
Când a văzut că era hotărâtă să meargă cu ea, atunci a încetat să îi mai vorbească.
19 So the two of them walked on until they reached Bethlehem. When they arrived there, the whole town got excited. “Is this Naomi?” the women asked.
Astfel ele două au mers până au ajuns la Betleem. Şi s-a întâmplat, când au ajuns la Betleem, că toată cetatea s-a pus în mişcare în jurul lor; iar ei au spus: Este aceasta Naomi?
20 She said to them, “Don't call me Naomi! Call me Mara, for the Almighty has treated me very bitterly.
Şi ea le-a spus: Nu mă numiţi Naomi, numiţi-mă Mara, fiindcă Cel Atotputernic s-a purtat foarte amar cu mine.
21 I left here full, but the Lord has brought me home empty. Why call me Naomi when the Lord has condemned me, when the Almighty has brought disaster on me?”
Am plecat plină, şi DOMNUL m-a adus înapoi acasă deşartă; de ce mă numiţi Naomi, văzând că DOMNUL a mărturisit împotriva mea, şi Cel Atotputernic m-a chinuit?
22 This is the way that Naomi returned from Moab with Ruth, the Moabite, her daughter-in-law. They arrived in Bethlehem at the beginning of the barley harvest.
Astfel s-a întors Naomi, şi cu ea Rut moabita, nora ei, care s-a întors din ţara Moabului; şi au ajuns la Betleem la începutul secerişului orzului.
