Judges 8
1 Then the men of Ephraim asked Gideon, “Why have you treated us like this? Why didn't you call us when you went to attack the Midianite?” They argued furiously with him.
Și bărbații lui Efraim i-au spus: De ce ne-ai servit astfel, încât nu ne-ai chemat, când ai mers să te lupți cu madianiții? Și s-au certat foarte tare cu el.
2 “Now what have I achieved in comparison to you?” Gideon replied. “Even Ephraim's left-over grapes are better than Abiezer's whole grape harvest!
Și el le-a spus: Ce am făcut eu acum pe lângă voi? Nu este mai bună strângerea strugurilor rămași din Efraim decât culesul viei din Abiezer?
3 God handed over to you Oreb and Zeeb, the two Midianite commanders. What have I managed to achieve in comparison to you?” When he told them this their animosity towards him died down.
Dumnezeu a dat în mâinile voastre pe prinții lui Madian, Oreb și Zeeb; și ce am fost eu în stare să fac pe lângă voi? Atunci mânia lor s-a potolit față de el, după ce a spus aceasta.
4 Then Gideon crossed the Jordan with his three hundred men. Even though they were exhausted they continued the chase.
Și Ghedeon a venit la Iordan și a trecut, el și cei trei sute de bărbați care erau cu el, obosiți, totuși urmărindu-i.
5 When they got to Succoth, Gideon asked the people there, “Please provide some bread to the men with me because they're worn out—I'm pursuing Zebah and Zalmunna, the Midianite kings.”
Și a spus bărbaților din Sucot: Dați, vă rog, pâini poporului care mă urmează, pentru că sunt obosiți și eu urmăresc pe Zebah și pe Țalmuna, împărații lui Madian.
6 But the Succoth town leaders replied, “Why should we give your army bread when you haven't even captured Zebah and Zalmunna yet?”
Și prinții din Sucot au spus: Sunt acum mâinile lui Zebah și ale lui Țalmuna în mâna ta, încât să dăm pâine armatei tale?
7 “In that case, once the Lord has handed Zebah and Zalmunna over to me, I'll return and thrash you with thorns and briers from the desert!” Gideon replied.
Și Ghedeon a spus: De aceea, când DOMNUL va fi dat pe Zebah și pe Țalmuna în mâna mea, atunci vă voi smulge carnea cu spinii pustiului și cu mărăcini.
8 He left and went to Penuel and asked them the same thing, but the people of Penuel answered the same way as the people of Succoth.
Și de acolo s-a urcat la Penuel și le-a vorbit la fel, iar bărbații din Penuel i-au răspuns cum au răspuns bărbații din Sucot.
9 So he told them, “When I return victorious, I'll demolish this tower!”
Și a vorbit și bărbaților din Penuel, spunând: Când voi veni din nou în pace, voi dărâma acest turn.
10 Zebah and Zalmunna were in Karkor with their armies of around fifteen thousand men. These were all who remained of the armies of the people of the East—one hundred and twenty thousand swordsmen had already been killed.
Acum, Zebah și Țalmuna erau în Carcor și oștirile lor erau cu ei, cam cincisprezece mii, toți câți au rămas din toate oștirile copiilor estului, căci căzuseră o sută douăzeci de mii de oameni care scoteau sabia.
11 Gideon took the caravan route to the east of Nobah and Jogbehah, and he attacked their army, catching them offguard.
Și Ghedeon s-a urcat pe calea celor care locuiau în corturi, la est de Nobah și Iogbeha, și a lovit oștirea, pentru că oștirea era în siguranță.
12 Zebah and Zalmunna ran away, but he chased after the two Midianite kings and captured them, defeating the whole of their terrified army.
Și după ce Zebah și Țalmuna au fugit, el i-a urmărit și a prins pe cei doi împărați ai lui Madian, pe Zebah și pe Țalmuna; și a învins toată oștirea.
13 Then Gideon, son of Joash, returned from the battle through the Heres Pass.
Și Ghedeon, fiul lui Ioas, s-a întors de la bătălie înainte ca soarele să răsară.
14 There he captured a young man from Succoth and questioned him. The man wrote down for him the names of the seventy-seven leaders and elders of Succoth.
Și a prins pe un tânăr al bărbaților din Sucot și l-a întrebat; și el i-a descris pe prinții din Sucot și pe bătrânii săi, șaptezeci și șapte de bărbați.
15 Gideon went and said to the Sukkoth town leaders, “Here are Zebah and Zalmunna, the ones you taunted me about when you said, ‘Why should we give your exhausted army bread when you haven't even captured Zebah and Zalmunna yet?’”
Iar el a venit la bărbații din Sucot și a spus: Iată, pe Zebah și pe Țalmuna, cu care m-ați ocărât, zicând: Sunt acum mâinile lui Zebah și ale lui Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine bărbaților tăi obosiți?
16 So he took the town elders of Succoth and taught them a lesson using thorns and briers from the desert.
Și a luat pe bătrânii cetății și spini din pustie și mărăcini și cu ei i-a învățat pe oamenii din Sucot.
17 He also demolished the tower of Peniel and killed the men of the town.
Și a dărâmat turnul din Penuel și a ucis pe bărbații cetății.
18 Then Gideon asked Zebah and Zalmunna, “What were they like, the men you killed at Tabor?” “They looked like you,” they answered. “Each of them had the stature of a prince.”
Atunci le-a spus lui Zebah și lui Țalmuna: Ce fel de bărbați erau cei pe care i-ați ucis la Tabor? Iar ei au răspuns: Ca tine, astfel erau; fiecare semăna cu copiii unui împărat.
19 “Those were my brothers, my mother's sons,” Gideon burst out. “As the Lord lives, if you had let them live, I wouldn't kill you!”
Și el a spus: Ei erau frații mei, fiii mamei mele; precum DOMNUL trăiește, dacă i-ați fi lăsat în viață, nu v-aș fi ucis.
20 He told Jether, his oldest son, “Go on, kill them!” But the boy refused to draw his sword, because he was young and afraid.
Și a spus către Ieter, întâiul născut al său: Ridică-te, ucide-i. Dar tânărul nu și-a scos sabia, pentru că se temea, fiindcă era încă tânăr.
21 Zebah and Zalmunna said to Gideon, “Come on, you do it! Show yourself a man and kill us!” So Gideon went over and killed Zebah and Zalmunna, and he took the crescent-shaped ornaments from the necks of their camels.
Atunci Zebah și Țalmuna au spus: Ridică-te tu și aruncă-te asupra noastră, căci precum este bărbatul, astfel este puterea lui. Și Ghedeon s-a ridicat și a ucis pe Zebah și pe Țalmuna și a luat ornamentele care erau la gâturile cămilelor lor.
22 Then the Israelites said to Gideon, “You must become our ruler, you, your son, and your grandson; because you've saved us from the Midianites.”
Atunci bărbații lui Israel i-au spus lui Ghedeon: Stăpânește peste noi, deopotrivă tu și fiul tău și fiul fiului tău de asemenea, pentru că ne-ai eliberat din mâna lui Madian.
23 “I won't be your ruler, and my son won't either,” Gideon replied. “The Lord will be your ruler.”
Și Ghedeon le-a spus: Nu eu voi stăpâni peste voi, nici fiul meu nu va stăpâni peste voi, DOMNUL va stăpâni peste voi.
24 Then Gideon said, “I have a request to ask of you: that each of you give me an earring from your plunder.” (Their enemies were Ishmaelites and wore gold earrings.)
Și Ghedeon le-a spus: Aș dori să vă cer ceva, să îmi dați fiecare bărbat cerceii prăzii sale. (Pentru că aveau cercei de aur, fiindcă erau ismaeliți).
25 “We'll happily give them to you,” they replied. They spread out a cloak, and each of them threw on it earrings from their plunder.
Iar ei au răspuns: Ți-i vom da de bunăvoie. Și au întins o haină și au aruncat pe ea fiecare cerceii prăzii sale.
26 The weight of the earrings he'd asked for was 1,700 shekels, not including the ornaments, the pendants, and the purple garments worn by the Midianite kings or the chains that were round their camels' necks.
Și greutatea cerceilor de aur, pe care îi ceruse el, era de o mie șapte sute de șekeli de aur, în afară de ornamentele și colanele și îmbrăcămintea de purpură care erau pe împărații lui Madian și în afară de lanțurile care erau în jurul gâturilor cămilelor lor.
27 From the gold Gideon made an ephod, which he placed in his hometown of Ophrah. All Israel prostituted themselves there by worshiping it as an idol, and it became a trap to Gideon and his family.
Și Ghedeon a făcut din ele un efod și l-a pus în cetatea sa, în Ofra, și tot Israelul a curvit după acesta acolo, lucru care a devenit o cursă pentru Ghedeon și pentru casa lui.
28 This is how the Midianites was subjugated before the Israelites and did not gain power again. So the land was at peace for forty years during the lifetime of Gideon.
Astfel a fost Madian supus înaintea copiilor lui Israel, încât nu și-a mai ridicat capul. Și țara a avut liniște patruzeci de ani în zilele lui Ghedeon.
29 Jerub-baal, son of Joash, went home, living his own house.
Și Ierubaal, fiul lui Ioas, a mers și a locuit în casa lui.
30 Gideon had seventy sons, all his own, because he had many wives.
Și Ghedeon a avut șaptezeci de fii născuți din coapsele sale, pentru că avea multe soții.
31 His concubine, who lived in Shechem, also had a son. He named him Abimelech.
Și concubina lui care era în Sihem, ea de asemenea i-a născut un fiu și el i-a pus numele Abimelec.
32 Gideon, son of Joash, died at a good old age and was buried in the tomb of his father Joash, in Ophrah of the Abiezrites.
Și Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrânețe frumoasă și a fost îngropat în mormântul lui Ioas, tatăl său, în Ofra abiezeriților.
33 But as soon as Gideon died, the Israelites went back to prostituting themselves, worshiping before the Baals. They made Baal-berith their god.
Și s-a întâmplat că, imediat ce a murit Ghedeon, copiii lui Israel s-au întors din nou și au curvit după Baali și l-au făcut pe Baal-Berit, dumnezeul lor.
34 They forgot about the Lord their God, who had saved them from all their enemies that surrounded them.
Și copiii lui Israel nu și-au amintit de DOMNUL Dumnezeul lor, care îi eliberase din mâinile tuturor dușmanilor lor, de jur împrejur,
35 They did not show any respect to the family of Jerub-baal (Gideon) for all the good he had done for Israel.
Nici nu au arătat bunătate casei lui Ierubaal, adică lui Ghedeon, conform cu toată bunătatea pe care o arătase el lui Israel.
