Acts 27
1 When the time came for us to sail to Italy, Paul and some other prisoners were handed over to a centurion called Julius of the Imperial Regiment.
După ce s-a hotărât să ne îmbarcăm spre Italia, au predat pe Pavel și pe alți prizonieri unui centurion numit Iulius, din trupa lui Augustan.
2 We boarded a ship based in Adramyttium that was headed to the coastal ports of the province of Asia, and we set sail. Aristarchus, a Macedonian from Thessalonica, went with us.
Îmbarcându-ne pe o corabie din Adramyttium, care urma să plece spre locuri de pe coasta Asiei, am pornit pe mare, cu noi fiind Aristarchus, un macedonean din Tesalonic.
3 The next day we had a brief stop at Sidon, and Julius was kind enough to let Paul go ashore and visit his friends so they could provide what he needed.
A doua zi, am atins Sidonul. Iulius s-a purtat cu Pavel cu bunăvoință și i-a dat voie să se ducă la prietenii săi și să se răcorească.
4 We set out from there and sailed to the leeward of Cyprus because the winds were against us.
Plecând de acolo, am navigat sub vântul din Cipru, pentru că vânturile erau contrare.
5 Then we sailed directly across the open sea off the coast of Cilicia and Pamphylia, arriving at the port of Myra in Lycia.
După ce am traversat marea care se află în largul Ciliciei și al Pamfiliei, am ajuns la Myra, un oraș din Licia.
6 There the centurion found a ship from Alexandria that would be sailing to Italy, and arranged for us to join it.
Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care naviga spre Italia, și ne-a îmbarcat.
7 We sailed slowly for several days and eventually arrived off Cnidus. But since the winds wouldn't allow us to continue we sailed across to the lee of Crete, near to Salmone.
După ce am navigat încet multe zile și am ajuns cu greu în fața Cnidului, vântul nepermițându-ne să mergem mai departe, am navigat sub vântul dinspre Creta, în fața Salmonei.
8 With some difficulty we made our way along the coast until we arrived at a place called Fair Havens, near to the town of Lasea.
Navigând cu greu de-a lungul ei, am ajuns la un loc numit Fair Havens, lângă orașul Lasea.
9 We'd lost a lot of time, and the voyage was becoming dangerous because it was now after the Fast. Paul warned them,
După ce trecuse mult timp și călătoria era deja periculoasă, pentru că trecuse deja Postul Mare, Pavel i-a sfătuit
10 “Men, I predict that this voyage will result in much hardship and loss—not just of the cargo and the ship, but also our very lives.”
și le-a zis: “Domnilor, văd că această călătorie va fi cu pagube și cu multe pierderi, nu numai a încărcăturii și a corăbiei, ci și a vieții noastre.”
11 But the centurion paid more attention to the advice of the ship's captain and its owner than to what Paul said.
Dar centurionul a dat mai multă atenție stăpânului și proprietarului corabiei decât la cele spuse de Pavel.
12 Since the harbor was not large enough to over-winter in, the majority were in favor of leaving and trying if possible to reach Phoenix and spend the winter there—a harbor in Crete that faces northwest and southwest.
Pentru că raiul nu era potrivit pentru a ierna, cei mai mulți au sfătuit să plece pe mare de acolo, dacă prin orice mijloace puteau să ajungă la Phoenix și să ierneze acolo, care este un port din Creta, privind spre sud-vest și nord-vest.
13 When a moderate south wind began to blow, they thought they could do what they planned. They pulled up the anchor and sailed close inshore along the coast of Crete.
Când vântul de sud a suflat ușor, crezând că și-au atins scopul, au ridicat ancora și au navigat de-a lungul Cretei, aproape de țărm.
14 But it wasn't long before a hurricane-force wind called a “northeaster” blew from the land.
Dar, nu după mult timp, un vânt furtunos a bătut dinspre țărm, care se numește Euroclydon.
15 The ship was forced out to sea and could not face into the wind. So we had to give in and allow ourselves to be driven before the wind.
Când corabia a fost prinsă și nu a putut face față vântului, am cedat în fața lui și am fost împinși de-a lungul.
16 We were eventually able to run into the lee of a small island called Cauda, and managed with some difficulty to secure the ship's boat on board.
Alergând sub vântul unei mici insule numite Clauda, am reușit, cu greu, să asigurăm barca.
17 After hoisting it aboard, the sailors bound ropes around the hull to strengthen it. Then, worried that they would be wrecked on the Syrtis banks, they lowered the sea anchor and allowed the ship to be driven along.
După ce au ridicat-o, au folosit cabluri pentru a ajuta la consolidarea navei. Temându-se că vor eșua pe bancurile de nisip din Syrtis, au coborât ancora de mare și astfel au fost împinși de-a lungul.
18 The following day as we were violently thrown about by the storm, the crew started throwing the cargo overboard.
În timp ce ne chinuiam foarte mult cu furtuna, a doua zi au început să arunce lucruri peste bord.
19 On the third day they grabbed the ship's gear and tossed it into the sea.
În a treia zi, au aruncat cu propriile mâini scufundările corăbiei.
20 We hadn't seen the sun or the stars for many days as the storm beat down on us; so any hope of our being saved was lost.
Când nici soarele și nici stelele nu ne-au mai luminat timp de multe zile și nici o furtună mică nu ne apăsa, orice speranță că vom fi salvați era acum înlăturată.
21 Nobody had eaten anything for a long time. Then Paul stood before them and told them, “Men, you should have listened to me and not sailed from Crete. Then you could have avoided all this hardship and loss.
După ce au stat multă vreme fără mâncare, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor și le-a zis: “Domnilor, trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta, ca să nu vă alegeți cu această pagubă și cu această pierdere.
22 But now I advise you keep up your courage, because nobody is going to be lost, just the ship.
Acum vă îndemn să vă înveseliți, căci nu va fi nicio pierdere de vieți omenești printre voi, ci numai a corabiei.
23 Last night an angel of my God and whom I serve, stood beside me.
Căci în această noapte a stat lângă mine un înger, care aparținea Dumnezeului al cărui sunt și căruia îi slujesc,
24 ‘Don't be afraid, Paul,’ he told me. ‘You have to stand trial before Caesar. See, God has graciously given to you everyone who is sailing with you.’
și care mi-a spus: “Nu te teme, Paul. Trebuie să te prezinți în fața Cezarului. Iată, Dumnezeu ți-a acordat pe toți cei care navighează cu tine.”
25 So men, have courage! I trust God, and I'm convinced things will happen just as I was told.
Așadar, domnilor, înveseliți-vă! Căci eu cred în Dumnezeu, că va fi așa cum mi s-a spus.
26 However, we will be wrecked on some island.”
Dar trebuie să eșuăm pe o anumită insulă.”
27 At around midnight on the fourteenth night of the storm, still being blown over the Sea of Adria, the crew suspected they were getting close to land.
Dar, când a venit a paisprezecea noapte, pe când eram împinși de colo-colo în Marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropiau de un țărm.
28 They checked the depth and found it was forty meters, and a little while later they checked again and it was thirty meters.
Au făcut sondaje și au găsit douăzeci de brațe. După puțin timp, au făcut din nou sondaje și au găsit cincisprezece brazde.
29 They were concerned that we might be wrecked on rocks, so they dropped four anchors from the stern, and prayed for daylight to come.
Temându-se că vom eșua pe un teren stâncos, au aruncat patru ancore de la pupa și au dorit să se lumineze de ziuă.
30 The crew tried to leave the ship, and had lowered the ship's boat into the water with the pretext that they were going to drop anchors from the ship's bow.
În timp ce marinarii încercau să fugă din corabie și coborâseră barca în mare, prefăcându-se că vor arunca ancorele de la prova,
31 But Paul told the centurion and the soldiers, “Unless the crew stays with the ship, you will be lost.”
Pavel le-a spus centurionului și soldaților: “Dacă aceștia nu rămân în corabie, nu puteți fi salvați.”
32 So the soldiers cut the ropes holding the ship's boat, and let it loose.
Atunci soldații au tăiat frânghiile bărcii și au lăsat-o să cadă.
33 At daybreak Paul urged all of them to eat something. “It's been fourteen days now that you haven't eaten anything because you've been so worried and preoccupied,” he told them.
Pe când se făcea ziuă, Pavel i-a rugat pe toți să ia ceva de mâncare, zicând: “Astăzi este a paisprezecea zi în care așteptați și postiți, fără să luați nimic.
34 “Please do what I say and eat some food. This will help give you strength. For not even a hair from anyone's head is going to be lost!”
De aceea vă rog să luați ceva de mâncare, căci aceasta este pentru siguranța voastră, căci nu va pieri niciun fir de păr de pe capul niciunuia dintre voi.”
35 When he'd finished speaking he picked up a loaf of bread, and gave thanks to God for it in front of everyone. Then he broke the bread, and began to eat.
După ce a spus acestea și a luat pâinea, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor; apoi a frânt-o și a început să mănânce.
36 Everyone was encouraged and they ate too.
Atunci toți s-au înveselit și au luat și ei mâncare.
37 The total number of people on board was two hundred and seventy-six.
În total, eram două sute șaptezeci și șase de suflete pe corabie.
38 Once they'd had enough to eat, the crew made the ship lighter by throwing the supplies of wheat overboard.
După ce au mâncat destul, au ușurat corabia, aruncând grâul în mare.
39 When dawn came they didn't recognize the coastline, but they saw a bay that had a beach. They planned to try running the ship aground there.
Când s-a făcut ziuă, nu au recunoscut pământul, dar au observat un anumit golf cu o plajă și au decis să încerce să conducă corabia pe ea.
40 So they cut the anchor ropes, leaving the anchors in the sea. At the same time they untied the ropes holding the rudders, raised the foresail to the wind, and made for the beach.
Aruncând ancorele, le-au lăsat în mare, dezlegând în același timp frânghiile cârmei. Ridicând trincheta în direcția vântului, s-au îndreptat spre plajă.
41 But they struck a sandbar and the ship grounded. The bow hit, and stuck so firm it couldn't be moved, while the stern began to be broken apart by the pounding surf.
Dar, ajungând într-un loc unde se întâlneau două mări, au eșuat nava. Prora a lovit și a rămas nemișcată, dar pupa a început să se rupă din cauza violenței valurilor.
42 The soldiers planned to kill the prisoners so none of them could swim away and escape.
Sfatul ostașilor era să ucidă pe cei prizonieri, ca să nu mai înoate niciunul dintre ei și să scape.
43 But the centurion, because he wanted to save Paul's life, prevented them from doing this, and ordered those who could swim to jump overboard first and make for land.
Dar centurionul, vrând să-l salveze pe Pavel, i-a oprit din planul lor și a poruncit ca cei care știau să înoate să se arunce primii peste bord, ca să se îndrepte spre uscat;
44 The rest grabbed hold of planks and other wreckage, so that everyone was able to reach land safely.
iar ceilalți să îi urmeze, unii pe scânduri și alții pe alte lucruri din corabie. Astfel au scăpat cu toții teferi spre uscat.
