2 Kings 25
1 In the ninth year of Zedekiah's reign, on the tenth day of the tenth month, Nebuchadnezzar, king of Babylon, attacked Jerusalem with his entire army. He set up camp around the city and built siege ramps against the walls.
Și s-a întâmplat, în anul al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în a zecea zi a lunii, că Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit, el și toată oștirea lui, împotriva Ierusalimului și și-au înălțat corturile împotriva lui; și au zidit forturi împotriva lui de jur împrejur.
2 The city remained under siege until the eleventh year of King Zedekiah.
Și cetatea a fost asediată, până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.
3 By the ninth day of the fourth month, the famine in the city was so bad that the people had nothing left to eat.
Și în a noua zi a lunii a patra, foametea stăpânea în cetate și nu era pâine pentru poporul țării.
4 Then the city wall was broken through, and all the soldiers escaped at night through the gate between the two walls by the king's garden, even though the Babylonians had the city surrounded. They ran away in the direction of the Arabah,
Și cetatea a fost spartă și toți bărbații de război au fugit noaptea pe calea porții dintre cele două ziduri, care era lângă grădina împăratului; (și caldeenii erau împotriva cetății de jur împrejur) și împăratul a mers pe calea câmpiei.
5 but the Babylonian army chased after the king and caught up with him on the plains of Jericho. His whole army had scattered and left him.
Și armata caldeenilor l-a urmărit pe împărat și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului; și toată armata lui s-a împrăștiat de la el.
6 They captured the king and took him to the king of Babylon at Riblah, where he was sentenced.
Astfel, ei l-au luat pe împărat și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla; și au dat o sentință asupra lui.
7 They slaughtered Zedekiah's sons while he watched, and then gouged out his eyes, bound him in bronze shackles, and took him to Babylon.
Și i-au ucis pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui și i-au scos ochii lui Zedechia și l-au legat cu lanțuri de aramă și l-au dus la Babilon.
8 On the seventh day of the fifth month, in the nineteenth year of Nebuchadnezzar, king of Babylon, Nebuzaradan, the commander of the guard, an officer of the king of Babylon, entered Jerusalem.
Și în luna a cincea, în a șaptea zi a lunii, care este anul al nouăsprezecelea al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit Nebuzaradan, căpetenia gărzii, un servitor al împăratului Babilonului, la Ierusalim;
9 He burned down the Lord's Temple, the royal palace, and all the large buildings of Jerusalem.
Și a ars casa DOMNULUI și casa împăratului și toate casele din Ierusalim și fiecare casă a fiecărui om de vază le-a ars cu foc.
10 The whole Babylonian army under the commander of the guard knocked down the walls around Jerusalem.
Și toată armata caldeenilor, care era cu căpetenia gărzii, a dărâmat zidurile Ierusalimului de jur împrejur.
11 Nebuzaradan, the commander of the guard, deported those who were left in the city, even those who had gone over to the side of the king of Babylon, as well as the rest of the population.
Și pe restul poporului care era rămas în cetate și pe fugarii care căzuseră în mâinile împăratului Babilonului, împreună cu rămășița mulțimii, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a dus.
12 But the commander of the guard allowed the poor people who were left in the country to stay and take care of the vineyards and the fields.
Dar căpetenia gărzii a lăsat dintre săracii țării să fie viticultori și agricultori.
13 The Babylonians broke into pieces the bronze pillars, the movable carts, and the bronze Sea that belonged to the Lord's Temple, and they took all the bronze to Babylon.
Și stâlpii de aramă care erau în casa DOMNULUI și postamentele și marea de aramă care era în casa DOMNULUI caldeenii le-au spart în bucăți și au dus arama lor la Babilon.
14 They also took all the pots, shovels, lamp snuffers, dishes, and all the other bronze items used in the Temple service.
Și a luat oalele și lopețile și mucările și lingurile și toate vasele de aramă cu care se servea.
15 The commander of the guard removed the censers and bowls, anything that was made of pure gold or silver.
Și căpetenia gărzii a luat tăvile pentru cărbuni și bolurile și astfel de lucruri ce erau de aur, în aur și de argint, în argint.
16 The amount of bronze that came from the two columns, the Sea and the movable carts, which Solomon had made for the Lord's Temple, all of this weighed more than could be measured.
Cei doi stâlpi, marea și postamentele pe care Solomon le făcuse pentru casa DOMNULUI; arama tuturor acestor vase era de necântărit.
17 Each column was eighteen cubits tall. The bronze capital on top of one column was three cubits high, with a network of bronze pomegranates around it. The second column was the same, and also had a decorative network.
Înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și capitelul de pe el era aramă; și înălțimea capitelului era de trei coți; și lucrarea împletită și rodiile de pe capitel de jur împrejur, toate de aramă; și asemenea acestora avea al doilea stâlp cu lucrare împletită.
18 The commander of the guard took as prisoners Seraiah, the chief priest, Zephaniah the priest, second in rank, and the three Temple doorkeepers.
Și căpetenia gărzii a luat pe Seraia, marele preot, și pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai ușii;
19 From those left in the city he took the officer in charge of the soldiers, and five of the king's advisors. He also took the secretary to the army commander who was in charge of calling up the people for military service, and sixty other men who were present in the city.
Și din cetate a luat un ofițer care era pus peste bărbații de război și cinci bărbați dintre cei care erau în prezența împăratului, care se aflau în cetate, și pe scribul principal al oștirii, care înrola poporul țării, și șaizeci de oameni ai poporului țării care se aflau în cetate;
20 Nebuzaradan, the commander of the guard, took them and brought them before the king of Babylon at Riblah.
Și Nebuzaradan, căpetenia gărzii, i-a luat pe aceștia și i-a adus la împăratul Babilonului la Ribla;
21 The king of Babylon had them executed at Riblah in the land of Hamath. So the people of Judah had to leave their land.
Și împăratul Babilonului i-a lovit și i-a ucis la Ribla, în țara Hamatului. Astfel Iuda a fost dus din țara lui.
22 Nebuchadnezzar, king of Babylon, appointed Gedaliah, son of Ahikam, son of Shaphan, as governor over the people he had left in the land of Judah.
Și cât despre poporul care rămăsese în țara lui Iuda, pe care Nebucadnețar, împăratul Babilonului, îl lăsase, peste ei l-a făcut pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, conducător.
23 When all the army officers of Judah and their men learned that the king of Babylon had appointed Gedaliah as governor, they and their men met with Gedaliah at Mizpah. They included: Ishmael son of Nethaniah, Johanan, son of Kareah, Seraiah, son of Tanhumeth the Netophathite, Jaazaniah, son of the Maakathite.
Și după ce toate căpeteniile armatelor, ei și oamenii lor, au auzit că împăratul Babilonului îl făcuse pe Ghedalia guvernator, au venit la Ghedalia la Mițpa, Ismael, fiul lui Netania, și Iohanan, fiul lui Careah, și Seraia, fiul lui Tanhumet, netofatitul, și Iaazania, fiul unui maacatit, ei și oamenii lor.
24 Gedaliah swore an oath to them and their men, telling them, “Don't be afraid of the Babylonian officials. Stay here in the land and serve the king of Babylon, and you'll be fine.”
Și Ghedalia le-a jurat lor și oamenilor lor și le-a spus: Nu vă temeți să fiți servitorii caldeenilor; locuiți în țară și serviți împăratului Babilonului; și va fi bine cu voi.
25 But in the seventh month, Ishmael, son of Nethaniah, son of Elishama, of royal blood, came with ten men. They attacked and killed Gedaliah, along with the men of Judea and Babylonians who were with him at Mizpah.
Dar s-a întâmplat, în luna a șaptea, că Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din sămânța împărătească, a venit, și zece oameni au venit cu el; și l-a lovit pe Ghedalia, încât acesta a murit; și a ucis pe iudeii și pe caldeenii care erau cu el la Mițpa.
26 As a result, all the people, from the least to the greatest, along with the army commanders, ran away to Egypt, terrified of what the Babylonians would do.
Și tot poporul, deopotrivă mic și mare, și căpeteniile armatelor, s-au ridicat și au venit în Egipt, pentru că se temeau de caldeeni.
27 In the year Evil-merodach became king of Babylon, he released Jehoiachin, king of Judah, from prison. This happened on the twenty-seventh day of the twelfth month of the thirty-seventh year of the exile of Jehoiachin, king of Judah.
Și s-a întâmplat, în anul al treizeci și șaptelea al captivității lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, că Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul când el a început să domnească, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, din închisoare;
28 The king of Babylon treated him well him and gave him a position of honor higher than the other kings there with him in Babylon.
Și i-a vorbit binevoitor și a pus tronul său deasupra tronului împăraților care erau cu el în Babilon;
29 So Jehoiachin was able to remove his prison clothes, and he ate frequently at the king's table for the rest of his life.
Și i-a schimbat hainele de închisoare; iar el a mâncat continuu înaintea lui în toate zilele vieții lui.
30 The king provided Jehoiachin with a daily allowance for the rest of his life.
Și porția lui de mâncare a fost o porție continuă dată lui de către împărat, o rație zilnică pentru fiecare zi, în toate zilele vieții lui.
