Psalms 104
1 For David himself. Bless the Lord, O my soul: O Lord my God, thou art exceedingly great. Thou hast put on praise and beauty:
Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
2 And art clothed with light as with a garment. Who stretchest out the heaven like a pavilion:
Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 Who coverest the higher rooms thereof with water. Who makest the clouds thy chariot: who walkest upon the wings of the winds.
Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Who makest thy angels spirits: and thy ministers a burning fire.
Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 Who hast founded the earth upon its own bases: it shall not be moved for ever and ever.
Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 The deep like a garment is its clothing: above the mountains shall the waters stand.
Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
7 At thy rebuke they shall flee: at the voice of thy thunder they shall fear.
La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 The mountains ascend, and the plains descend into the place which thou hast founded for them.
Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 Thou hast set a bound which they shall not pass over; neither shall they return to cover the earth.
Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 Thou sendest forth springs in the vales: between the midst of the hills the waters shall pass.
El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 All the beasts of the field shall drink: the wild asses shall expect in their thirst.
Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 Over them the birds of the air shall dwell: from the midst of the rocks they shall give forth their voices.
Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 Thou waterest the hills from thy upper rooms: the earth shall be filled with the fruit of thy works:
El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 Bringing forth grass for cattle, and herb for the service of men. That thou mayst bring bread out of the earth:
El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 And that wine may cheer the heart of man. That he may make the face cheerful with oil: and that bread may strengthen man’s heart.
Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
16 The trees of the field shall be filled, and the cedars of Libanus which he hath planted:
Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 There the sparrows shall make their nests. The highest of them is the house of the heron.
Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 The high hills are a refuge for the harts, the rock for the irchins.
Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
19 He hath made the moon for seasons: the sun knoweth his going down.
El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
20 Thou hast appointed darkness, and it is night: in it shall all the beasts of the woods go about:
Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
21 The young lions roaring after their prey, and seeking their meat from God.
Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 The sun ariseth, and they are gathered together: and they shall lie down in their dens.
Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
23 Man shall go forth to his work, and to his labour until the evening.
Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
24 How great are thy works, O Lord? thou hast made all things in wisdom: the earth is filled with thy riches.
DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
25 So is this great sea, which stretcheth wide its arms: there are creeping things without number: Creatures little and great.
Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
26 There the ships shall go. This sea dragon which thou hast formed to play therein.
Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 All expect of thee that thou give them food in season.
Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 What thou givest to them they shall gather up: when thou openest thy hand, they shall all be filled with good.
Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 But if thou turnest away thy face, they shall be troubled: thou shalt take away their breath, and they shall fail, and shall return to their dust.
Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
30 Thou shalt send forth thy spirit, and they shall be created: and thou shalt renew the face of the earth.
Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
31 May the glory of the Lord endure for ever: the Lord shall rejoice in his works.
Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 He looketh upon the earth, and maketh it tremble: he toucheth the mountains, and they smoke.
El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 I will sing to the Lord as long as I live: I will sing praise to my God while I have my being.
Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 Let my speech be acceptable to him: but I will take delight in the Lord.
Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Let sinners be consumed out of the earth, and the unjust, so that they be no more: O my soul, bless thou the Lord.
Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
