Psalms 102
1 The prayer of the poor man, when he was anxious, and poured out his supplication before the Lord. Hear, O Lord, my prayer: and let my cry come to thee.
O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.
2 Turn not away thy face from me: in the day when I am in trouble, incline thy ear to me. In what day soever I shall call upon thee, hear me speedily.
Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.
3 For my days are vanished like smoke: and my bones are grown dry like fuel for the fire.
Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.
4 I am smitten as grass, and my heart is withered: because I forgot to eat my bread.
Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.
5 Through the voice of my groaning, my bone hath cleaved to my flesh.
Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.
6 I am become like to a pelican of the wilderness: I am like a night raven in the house.
Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.
7 I have watched, and am become as a sparrow all alone on the housetop.
Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.
8 All the day long my enemies reproached me: and they that praised me did swear against me.
Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.
9 For I did eat ashes like bread, and mingled my drink with weeping.
Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,
10 Because of thy anger and indignation: for having lifted me up thou hast thrown me down.
Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.
11 My days have declined like a shadow, and I am withered like grass.
Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.
12 But thou, O Lord, endurest for ever: and thy memorial to all generations.
Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.
13 Thou shalt arise and have mercy on Sion: for it is time to have mercy on it, for the time is come.
Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.
14 For the stones thereof have pleased thy servants: and they shall have pity on the earth thereof.
Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.
15 And the Gentiles shall fear thy name, O Lord, and all the kings of the earth thy glory.
Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.
16 For the Lord hath built up Sion: and he shall be seen in his glory.
Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.
17 He hath had regard to the prayer of the humble: and he hath not despised their petition.
Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.
18 Let these things be written unto another generation: and the people that shall be created shall praise the Lord:
Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.
19 Because he hath looked forth from his high sanctuary: from heaven the Lord hath looked upon the earth.
Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,
20 That he might hear the groans of them that are in fetters: that he might release the children of the slain:
Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.
21 That they may declare the name of the Lord in Sion: and his praise in Jerusalem;
Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,
22 When the people assemble together, and kings, to serve the Lord.
Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.
23 He answered him in the way of his strength: Declare unto me the fewness of my days.
El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.
24 Call me not away in the midst of my days: thy years are unto generation and generation.
Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.
25 In the beginning, O Lord, thou foundedst the earth: and the heavens are the works of thy hands.
Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
26 They shall perish but thou remainest: and all of them shall grow old like a garment: And as a vesture thou shalt change them, and they shall be changed.
Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;
27 But thou art always the selfsame, and thy years shall not fail.
Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.
28 The children of thy servants shall continue: and their seed shall be directed for ever.
Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.
