Job 9
1 And Job answered, and said:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Indeed I know it is so, and that man cannot be justified compared with God.
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 If he will contend with him, he cannot answer him one for a thousand.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 He is wise in heart, and mighty in strength: who hath resisted him, and hath had peace?
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 Who hath removed mountains, and they whom he overthrew in his wrath, knew it not.
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 Who shaketh the earth out of her place, and the pillars thereof tremble.
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 Who commandeth tile sun and it riseth not: and shutteth up the stars as it were under a seal:
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 Who alone spreadeth out the heavens, and walketh upon the waves of the sea.
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 Who maketh Arcturus, and Orion, and Hyades, and the inner parts of the south.
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 Who doth things great and incomprehensible, and wonderful, of which there is no number.
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 If he come to me, I shall not see him: if he depart I shall not understand.
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 If he examine on a sudden, who shall answer him? or who can say: Why dost thou so?
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 God, whose wrath no mall can resist, and under whom they stoop that bear up the world.
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 What am I then, that I should answer him, and have words with him?
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 I, who although I should have any just thing, would not answer, but would make supplication to my judge.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 And if he should hear me when I call, I should not believe that he had heard my voice.
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 For he shall crush me in a whirlwind, and multiply my wounds even without cause.
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 He alloweth not my spirit to rest, and he filleth me with bitterness.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 If strength be demanded, he is most strong: if equity of judgment, no man dare bear witness for me.
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 If I would justify myself, my own mouth shall condemn me: if I would shew myself innocent, he shall prove me wicked.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 Although I should be simple, even this my soul shall be ignorant of, and I shall be weary of my life.
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 One thing there is that I have spoken, both the innocent and the wicked he consumeth.
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 If he scourge, let him kill at once, and not laugh at the pains of the innocent.
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 The earth is given into the hand of the wicked, he covereth the face of the judges thereof: and if it be not he, who is it then?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 My days have been swifter than a post: they have fled away and have not seen good.
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 They have passed by as ships carrying fruits, as an eagle flying to the prey.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 If I say: I will not speak so: I change my face, and am tormented with sorrow.
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 I feared all my works, knowing that thou didst not spare the offender.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 But if so also I am wicked, why have I laboured in vain?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 If I be washed as it were with snow waters, and my hands shall shine ever so clean:
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 Yet thou shalt plunge me in filth, and my garments shall abhor me,
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 For I shall not answer a man that is like myself: nor one that may be heard with me equally in judgment.
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 There is none that may be able to reprove both, and to put his hand between both.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Let him take his rod away from me, and let not his fear terrify me.
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 I will speak, and will not fear him: for I cannot answer while I am in fear.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
