< Job 6 >
1 But Job answered, and said:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 O that my sins, whereby I have deserved wrath, and the calamity that I suffer, were weighed in a balance.
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 As the sand of the sea this would appear heavier: therefore my words are full of sorrow:
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 For the arrows of the Lord are in me, the rage whereof drinketh up my spirit, and the terrors of the Lord war against me.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Will the wild ass bray when he hath grass? or will the ox low when he standeth before a full manger?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Or can an unsavoury thing be eaten, that is not seasoned with salt? or can a man taste that which when tasted bringeth death?
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 The things which before my soul would not touch, now, through anguish are my meats.
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 Who will grant that my request may come: and that God may give me what I look for?
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 And that he that hath begun may destroy me, that he may let loose his hand, and cut me off?
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 And that this may be my comfort, that afflicting me with sorrow, he spare not, nor I contradict the words of the Holy One.
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 For what is my strength, that I can hold out? or what is my end that I should keep patience?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 My strength is not the strength of stones, nor is my flesh of brass.
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Behold there is no help for me in myself, and my familiar friends also are departed from me.
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 He that taketh away mercy from his friend, forsaketh the fear of the Lord.
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 My brethren have passed by me, as the torrent that passeth swiftly in the valleys.
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 They that fear the hoary frost, the snow shall fall upon them.
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 At the time when they shall be scattered they shall perish: and after it groweth hot they shall be melted out of their place.
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 The paths of their steps are entangled: they shall walk in vain, and shall perish.
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 Consider the paths of Thema, the ways of Saba, and wait a little while.
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 They are confounded, because I have hoped: they are come also even unto me, and are covered with shame.
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 Now you are come: and now seeing my affliction you are afraid.
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Did I say: Bring to me, and give me of your substance?
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 Or deliver me from the hand of the enemy, and rescue me out of the hand of the mighty?
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Teach me, and I will hold my peace: and if I have been ignorant in any thing, instruct me.
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 Why have you detracted the words of truth, whereas there is none of you that can reprove me?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 You dress up speeches only to rebuke, and you utter words to the wind.
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 You rush in upon the fatherless, and you endeavour to overthrow your friend.
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 However finish what you have begun, give ear, and see whether I lie.
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Answer, I beseech you, without contention: and speaking that which is just, judge ye.
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 And you shall not And iniquity in my tongue, neither shall folly sound in my mouth.
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?