Psalms 74
1 An instruction: of Asaph. Why, O God, hast thou cast off for ever? [why] doth thine anger smoke against the sheep of thy pasture?
Maschil al lui Asaf. Dumnezeule, de ce ne-ai lepădat pentru totdeauna? De ce fumegă mânia ta împotriva oilor pășunii tale?
2 Remember thine assembly, which thou hast purchased of old, which thou hast redeemed [to be] the portion of thine inheritance, this mount Zion, wherein thou hast dwelt.
Amintește-ți de adunarea ta, pe care ai cumpărat-o din vechime; toiagul moștenirii tale, pe care l-ai răscumpărat; acest munte Sion, în care ai locuit.
3 Lift up thy steps unto the perpetual desolations: everything in the sanctuary hath the enemy destroyed.
Ridică-ți picioarele spre pustiirile eterne, spre tot ce dușmanul a lucrat cu răutate în sanctuar.
4 Thine adversaries roar in the midst of thy place of assembly; they set up their signs [for] signs.
Dușmanii tăi răcnesc în mijlocul adunărilor tale; și-au ridicat însemnele ca semne.
5 [A man] was known as he could lift up axes in the thicket of trees;
Un bărbat a fost faimos după cum a ridicat topoare peste copacii groși.
6 And now they break down its carved work altogether, with hatchets and hammers.
Dar acum ei zdrobesc lucrarea lui sculptată dintr-o dată, cu topoare și ciocane.
7 They have set on fire thy sanctuary, they have profaned the habitation of thy name to the ground.
Au aruncat foc în sanctuarul tău, au spurcat, dărâmând la pământ locuința numelui tău.
8 They said in their heart, Let us destroy them together: they have burned up all God's places of assembly in the land.
Au spus în inimile lor: Să îi nimicim pe toți! Ei au ars toate sinagogile lui Dumnezeu din țară.
9 We see not our signs; there is no more any prophet, neither is there among us any that knoweth how long.
Noi nu vedem semnele noastre, nu mai este niciun profet; nici nu este printre noi vreunul care știe până când.
10 How long, O God, shall the adversary reproach? Shall the enemy contemn thy name for ever?
Cât timp, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va blasfemia dușmanul numele tău pentru totdeauna?
11 Why withdrawest thou thy hand, and thy right hand? [pluck it] out of thy bosom: consume [them].
De ce îți retragi mâna, mâna ta dreaptă? Scoate-o din sânul tău.
12 But God is my king of old, accomplishing deliverances in the midst of the earth.
Căci Dumnezeu este Împăratul meu din vechime, lucrând salvare în mijlocul pământului.
13 Thou didst divide the sea by thy strength; thou didst break the heads of the monsters on the waters:
Ai despărțit marea prin tăria ta, ai zdrobit capetele dragonilor în ape.
14 Thou didst break in pieces the heads of leviathan, thou gavest him to be meat to those that people the desert.
Ai zdrobit în bucăți capetele leviatanului și l-ai dat să fie mâncare oamenilor ce locuiesc în pustie.
15 Thou didst cleave fountain and torrent, thou driedst up ever-flowing rivers.
Ai despicat fântâna și potopul; ai secat râuri puternice.
16 The day is thine, the night also is thine; thou hast prepared the moon and the sun:
Ziua este a ta, noaptea de asemenea este a ta; ai pregătit lumina și soarele.
17 Thou hast set all the borders of the earth; summer and winter — thou didst form them.
Ai așezat toate granițele pământului, ai făcut vară și iarnă.
18 Remember this, that an enemy hath reproached Jehovah, and a foolish people have contemned thy name.
Amintește-ți că dușmanul a ocărât, DOAMNE, și că poporul prost a blasfemiat numele tău.
19 Give not up the soul of thy turtle-dove unto the wild beast; forget not the troop of thine afflicted for ever.
Nu da sufletul turturelei tale mulțimii celor stricați, nu uita adunarea săracilor tăi pentru totdeauna.
20 Have respect unto the covenant; for the dark places of the earth are full of the dwellings of violence.
Respectă legământul, căci locurile întunecate ale pământului sunt pline de locuințele cruzimii.
21 Oh let not the oppressed one return ashamed; let the afflicted and needy praise thy name.
Nu lăsa pe cel oprimat să se întoarcă rușinat; cel sărac și nevoiaș să laude numele tău.
22 Rise up, O God, plead thine own cause: remember how the foolish man reproacheth thee all the day;
Ridică-te, Dumnezeule, pledează în cauza ta; amintește-ți cum omul nebun te ocărăște zilnic.
23 Forget not the voice of thine adversaries: the tumult of those that rise up against thee ascendeth continually.
Nu uita vocea dușmanilor tăi, tumultul acelora ce se ridică împotriva ta crește continuu.
